Sănătatea mentală influențează sănătatea inimii noastre – o afirmație care poate fi percepută ca un truism, dar adesea conștientizăm superficial ce impact profund are starea psihică asupra organismului nostru.
Rezultatele preliminare din două noi studii prezentate în cadrul Întâlnirii anuale a Asociației Americane a Inimii (AHA – American Heart Association) 2023, raportate de publicația HealthDay, demonstrează că, pe de o parte – depresia și anxietatea pot accelera apariția factorilor de risc cardiovasculari, precum tensiunea arterială crescută, nivelul ridicat de colesterol și diabetul zaharat, iar pe de altă parte – stresul cronic este asociat cu bolile cardiovasculare (BCV) și blocarea arterelor.
Primul studiu: date de la peste 71.000 de adulți, colectate din 2010 până în 2020.
- Persoanele diagnosticate cu anxietate sau depresie au dezvoltat un nou factor de risc cardiovascular cu aproximativ șase luni mai devreme decât persoanele fără o tulburare de dispoziție, în decursul a 5 ani.
- Depresia și anxietatea au crescut riscul de infarct miocardic (IM), accident vascular cerebral (AVC) sau alt eveniment cardiovascular major cu aproximativ 35%. Apariția accelerată a unui factor cardiovascular de risc a explicat aproximativ 40% din legătura dintre tulburările de dispoziție și evenimentele cardiace majore.
- Persoanele predispuse genetic la stres tind să dezvolte primul factor de risc cu aproximativ un an și jumătate mai devreme, în medie, decât cei fără un risc genetic.
Al doilea studiu: 2.700 de adulți fără BCV diagnosticate, urmăriți în medie 12 ani. Participanții au completat zilnic un chestionar pe baza căruia le-a fost calculat scorul de stres cumulat (SSC).
- SSC a fost asociat cu apariția BCV indiferent de alți factori de risc, precum tensiunea arterială crescută, diabetul, fumatul, colesterolul mărit.
- Stresul s-a asociat cu 22% creștere a riscului de formare a plăcilor aterosclerotice în artere și 20% risc crescut de BCV în general.
Stresul cronic influențează nu doar prin procesele biologice sănătatea inimii – de ex., cortizolul eliberat afectează glicemia și stimulează inflamația, ci și indirect, prin alegerile legate de stilul de viață pe care o persoană le face în timpul momentelor dificile – de ex., consumul de junk-food, dulciuri, grăsimi în exces afectează sănătatea inimii, dar și alimentează starea psihică precară, care la rândul său influențează stresul cronic – ciclul vicios se repetă la nesfârșit.
Citește și:
- STUDIU. Un nivel scăzut sau moderat de stres poate avea efecte favorabile asupra funcţionării creierului
- Calitatea somnului, unul dintre cei opt factori esențiali pentru sănătatea cardiovasculară, adăugată în noul ghid AHA
- STUDIU. Consumul de ciocolată, zahăr și alimente cu procent crescut de grăsimi crește riscul de depresie și anxietate