STUDIU. Un nivel scăzut sau moderat de stres poate avea efecte favorabile asupra funcţionării creierului
Un nivel de stres scăzut sau moderat poate fi benefic, prin dezvoltarea rezistenţei la evenimente adverse, reducerea riscului de apariţie a unor afecţiuni psihiatrice şi îmbunătăţirea gestionării factorilor stresanţi în viitor. Concluzia aparține unui studiu desfăşurat în cadrul Youth Development Institute, University of Georgia, publicat în Psychiatry Research.
Deşi nivelul de stres scăzut sau moderat poate să contribuie la dezvoltarea neurocognitivă, stresul intens şi continuu poate avea efecte negative severe, fizice şi psihice.
Ce spun alte studii despre stresul pozitiv?
- Rezultatele unui studiu desfăşurat în cadrul Johns Hopkins pe 137 femei gravide au indicat că stresul uşor până la moderat în timpul sarcinii se asociază cu un nivel de dezvoltare mai avansat al copiilor până la vârsta de 2 ani.
- În anumite condiţii, stresul poate să îmbunătăţească memoria, conform unui review publicat în 2017.
- Un studiu care a inclus studenţi la medicină a concluzionat că stresul are efecte benefice asupra performanţei academice, mai ales la persoanele de sex feminin.
- Atunci când suntem supuși unui episod stresant acut, de scurtă durată, funcţia imună este stimulată, deoarece organismul este pregătit pentru diverse provocări, inclusiv dobândirea unor răni şi infecţii – mecanisme au fost descrise într-un studiu publicat în Frontiers in Neurobiology.
De ce ar putea stresul să aibă şi efecte pozitive?
Ipoteza că stresul ar putea să determine efecte benefice a fost lansată în urma analizei unor constatări referitoare la substanţele toxice: expunerea scăzută sau moderată la toxine determină un efect adaptativ la nivelul celulelor, însă după depăşirea unei limite, aceste mecanisme nu mai sunt eficace şi efectul nociv devine predominant. În mod similar, stresul reprezintă o provocare pentru creierul uman, astfel că, în contextul unei expuneri limitate la agenţi stresori, acesta se adaptează pentru a funcţiona cât mai eficace în condiţii nefavorabile. Însă atunci când o limită este depăşită şi stresul devine intens şi cronic, efectele nocive nu mai pot fi compensate de mecanisme adaptative. Deşi efectele negative ale stresului au fost studiate în amănunt, potenţilele beneficii asupra funcţiei cognitive au fost mai puţin explorate.
Pentru a evalua potenţialele efecte pozitive ale stresului, au fost incluse datele a 1.200 de tineri din proiectul The Human Connectome Project. Participanţii şi-au raportat nivelul de stres perceput cu ajutorul unui chestionar (PSS-10, Perceived stress scale-10), care măsoară cât de incontrolabilă şi stresantă îşi consideră oamenii viaţa. Întrebările din chestionar au evaluat frecvenţa unor gânduri sau sentimente, într-o perioadă definită de timp.
Abilităţile neurocognitive ale participanţilor la studiu au fost evaluate cu ajutorul unor teste care măsoară atenţia şi abilitatea de a suprima răspunsurile automate la stimuli vizuali, flexibilitatea cognitivă (abilitatea de a comuta între diverse sarcini), memoria secvenţelor de imagini, memoria de lucru şi viteza de procesare. Rezultatele la aceste teste pentru funcţia cognitivă au fost analizate în funcţie de răspunsurile participanţilor cu privire la percepţia anxietăţii, problemelor de atenţie şi agresivitate.
Cum distingem între un nivel de stres constructiv și unul destructiv?
Noţiunea de stres este una generală, iar impactul său asupra unei persoane depinde de factori individuali, de circumstanțe şi de calitatea şi cantitatea agenţilor stresori, dar și de felul în care este perceput și însușit episodul stresant. Modul în care oamenii gestionează stresul depinde de numeroşi factori, precum: vârsta, predispoziţia genetică, existenţa unei comunităţi de suport. În cantitate scăzută, aşa cum au demonstrat studiile descrise, stresul poate fi benefic, deoarece biologia umană poate asigura un răspuns adaptativ, până la o anumită limită. Această limită dintre un nivel benefic de stres şi un nivel dăunător de stres este foarte fină şi variază foarte mult de la un om la altul.
Spre exemplu, putem considera „stres pozitiv” sau cu efect pozitiv, stresul asociat studiului pentru un examen sau pregătirii pentru o prezentare la locul de muncă. Chiar și pierderea locului de muncă ar putea avea efecte benefice, determinând o persoană să îşi reevalueze aptitudinile şi competenţele şi să analizeze dacă doreşte să rămână în acelaşi domeniu.
Unele persoane ar putea beneficia mai mult de pe urma expunerii limitate la anumiţi agenţi stresori, în timp ce acelaşi nivel de stres ar putea avea consecinţe negative la alte persoane. Totuşi, stresul cronic afectează întregul organism, inclusiv sistemul imun, reglarea emoţiilor, funcţionarea creierului şi accelerează procesele patologice din cadrul bolilor.
Citeşte şi:
- CE SPUN STUDIILE despre consecințele pandemiei COVID-19 asupra sănătății mintale
- Temperaturile ridicate sunt asociate cu rate crescute de prezentări la unitățile de primiri urgențe pentru probleme de sănătate mintală
- Genetica și stresul financiar – combinația care generează cele mai multe migrene