Cancerul colorectal este una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate prin cancer la nivel mondial. Deși este bine stabilit că factorii genetici, stilul de viață și mediul contribuie la apariția bolii, tot mai multe studii arată că microbiomul intestinal are un rol important în acest proces.
Un studiu publicat în 2025 în revista eGastroenterology aduce noi dovezi în acest sens: pacienții cu polipoză adenomatoasă familială (FAP) care poartă o tulpină particulară de Escherichia coli au un risc de peste trei ori mai mare de a dezvolta cancer colorectal comparativ cu pacienții fără această bacterie.
FAP este o afecțiune genetică rară, moștenită autosomal dominant, cauzată de mutații la nivelul genei APC. Persoanele afectate dezvoltă numeroși polipi adenomatoși la nivelul colonului și rectului, încă din adolescență sau vârsta adultă tânără. Dacă nu se intervine, aproape toți pacienții cu FAP vor dezvolta cancer colorectal de-a lungul vieții.
De obicei, strategia de prevenție constă în colectomie profilactică (îndepărtarea colonului). Totuși, există variații între pacienți: unii dezvoltă cancer mai rapid, alții mai lent, chiar în prezența aceluiași defect genetic. Această diferență a ridicat întrebarea dacă alți factori, precum microbiota intestinală, pot influența progresia bolii.
E. coli producătoare de colibactină: un factor microbian cu potențial oncogen
E. coli este o bacterie prezentă frecvent în intestinul uman. Majoritatea tulpinilor sunt inofensive, dar unele dețin un set de gene numit „pks”, care le permite să producă toxina colibactină. Această toxină poate provoca rupturi duble în ADN-ul celulelor epiteliale din colon, favorizând mutații și instabilitate genomică.
Studii anterioare au arătat că aceste tulpini (denumite pks+ E. coli) sunt detectate la aproximativ 67% dintre pacienții cu cancer colorectal sporadic și la circa 21% dintre indivizii sănătoși. Legătura lor cu FAP nu era însă suficient explorată, mai ales în ceea ce privește tranziția de la adenom la carcinom.
Studiul: analizarea pacienților cu FAP fără intervenții chirurgicale majore
Echipa japoneză a inclus 75 de pacienți cu FAP între 2018 și 2019. Un aspect esențial este că mulți dintre ei nu suferiseră încă intervenții chirurgicale majore asupra colonului, ceea ce a permis analiza unui microbiom relativ „nativ”.
Probele de polipi și mucoasă au fost recoltate prin colonoscopie și testate pentru prezența pks+ E. coli. Rezultatele au fost corelate cu istoricul medical al pacienților, inclusiv cu existența unui diagnostic anterior de cancer colorectal.
Pacienții cu FAP purtători ai bacteriei au avut un risc de 3,25 ori mai mare de a dezvolta cancer colorectal comparativ cu cei fără bacterie, atunci când se exclud cazurile cu intervenții chirurgicale anterioare.
Modificările observate la nivelul polipilor
Analiza histologică a arătat că polipii pozitivi pentru pks+ E. coli prezentau caracteristici distincte:
- un grad mai mare de atipie nucleară a celulelor tumorale,
- inflamație intraepitelială mai accentuată,
- creșterea expresiei γ-H2AX, un marker de leziune ADN,
- tendința spre valori mai mari ale interleukinei-6 (IL-6), implicată în răspunsul inflamator.
Aceste rezultate sugerează că bacteriile producătoare de colibactină nu cresc numărul polipilor, dar pot favoriza transformarea lor malignă prin inducerea modificărilor genetice și a unui mediu inflamator.
Un rezultat notabil a fost asocierea dintre fumat și prezența pks+ E. coli. Pacienții fumători au avut o prevalență semnificativ mai mare a bacteriei la nivelul polipilor. Aceasta indică faptul că fumatul poate acționa nu doar prin mecanisme directe de carcinogeneză, ci și prin favorizarea colonizării cu bacterii cu potențial oncogen.
Relevanță pentru populația generală
Deși FAP este o boală rară, rezultatele au implicații mai largi. Prezența bacteriilor producătoare de colibactină la pacienții cu cancer colorectal sporadic și chiar la indivizi sănătoși sugerează că acest mecanism poate contribui și la formele non-ereditare de boală.
Astfel, studiul susține ipoteza conform căreia microbiomul intestinal nu este doar un factor pasiv, ci un element activ în procesul de carcinogeneză.
Perspective de prevenție și intervenție
Dacă aceste rezultate vor fi confirmate de studii mai ample, se pot contura noi direcții de prevenție:
- Identificarea bacteriei: testarea microbiomului ar putea deveni un instrument pentru stratificarea riscului de cancer.
- Modularea microbiomului: prin probiotice, modificări dietetice sau antibiotice țintite, pentru reducerea tulpinilor cu potențial oncogen.
- Reducerea factorilor de risc: renunțarea la fumat, care s-a dovedit asociată cu prezența bacteriei, rămâne o prioritate clară.
Puncte forte și limite ale studiului
Un avantaj al cercetării este includerea unui număr mare de pacienți cu colon neoperat, ceea ce a permis o analiză mai fidelă a interacțiunii dintre microbiom și polipi. Evaluarea histologică a fost realizată independent și în orb, ceea ce întărește validitatea observațiilor.
Există însă și limite: dimensiunea redusă a eșantionului, lipsa unor date detaliate despre alimentație, precum și imposibilitatea de a analiza semnătura mutațională specifică colibactinei. Autorii subliniază că aceste rezultate trebuie considerate ipoteze de lucru, necesar de confirmat
Deși concluziile necesită validare suplimentară, ele deschid calea către noi strategii de prevenție, inclusiv testarea microbiomului și intervenții țintite pentru reducerea tulpinilor bacteriene cu potențial oncogen.
Aceste rezultate subliniază faptul că riscul de cancer colorectal trebuie privit într-o perspectivă integrată, care include genetica, factorii de stil de viață și microbiomul.