Colesterolul este o componentă esenţial al organismului uman, important atât din punct de vedere structural, cât şi funcţional şi metabolic, de la nivel celular, până la cel al întregului organism. Prin urmare, nu putem exista fără ca în sângele nostru să fie colesterol, sub diverse forme. Cantitatea şi tipul acestuia însă sunt esenţiale pentru starea noastră de sănătate şi riscul de boli.
Hipercolesterolemia, în primă fază, poate să nu se asocieze cu niciun simptom, iar nivelurile crescute ale colesterolului să fie depistate doar prin analize de laborator de rutină. De obicei, laboratoarele de analize medicale raportează colesterolul total, colesterolul LDL şi colesterolul HDL. Colesterolul LDL este cel implicat în dezvoltarea şi progresia bolilor cardiovasculare, principala cauză de deces la nivel mondial. Colesterolul HDL, în schimb, are efect protectiv, fiind forma prin intermediul căreia colesterolul este eliminat din organism.
Aşadar, când vorbim de hipercolesterolemie şi efectele sale nocive asupra sănătăţii, ne referim în mod particular la creşterile LDL. Hipercolesterolemia este factor de risc modificabil al bolilor cardiovasculare, iar menţinerea nivelurilor colesterolului în limite normale este esenţială.
Colesterolul LDL în exces se depune la nivelul pereţilor de sânge şi participă la formarea plăcilor de aterom, proces denumit ateroscleroză. Pe măsură ce timpul trece şi nivelurile de colesterol se menţin ridicate sau cresc şi mai mult, plăcile de aterom se extind la nivelul vaselor de sânge din organism, şi afectează din ce în ce mai mult circulaţia sângelui, până la blocarea completă a vascularizaţiei unor anumite teritorii şi organe.
Ateroamele sunt compuse din colesterol, celule inflamatorii și țesut fibros, iar dacă se rup, pot duce la formarea cheagurilor de sânge, care pot bloca și mai mult vasele de sânge. Acest proces este lent și progresiv, începând adesea din copilărie și agravându-se odată cu vârsta din cauza unor factori precum colesterolul ridicat, fumatul, hipertensiunea arterială și diabetul.
Atunci când plăcile de aterom se dezvoltă la nivelul vaselor de sânge care irigă inima, arterele coronare, apare durerea în piept cunoscută drept angină pectorală, cauzată de reducerea fluxului de sânge la nivelul miocardului (musculatura cardiacă). Această afecţiune este numită boală cardiacă ischemică sau boală coronariană. Prezenţa ei este factor de risc pentru apariţia infarctului miocardic.
Plăcile de aterom se pot rupe, iar fragmentele desprinse pot determina apariţia de cheaguri de sânge, care vor bloca fluxul de sânge la nivelul arterelor mai înguste din aval. Această obstrucţie acută şi foarte severă poate afecta diverse teritorii, în funcţie de localizarea plăcii de aterom. Atunci când blocajul se realizează la nivelul vaselor mici care irigă inima, apare infarctul miocardic. Dacă fragmentul desprins din placa de aterom ajunge la nivelul vaselor de sânge care irigă creierul, apare accidentul vascular cerebral.
Colesterolul ridicat nu este doar o problemă cardiacă—afectează aproape toate sistemele din organism. Menținerea colesterolului la niveluri normale poate preveni atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale, bolile hepatice, insuficiența renală și multe altele.
Creierul și funcția cognitivă
Creierul are nevoie de sânge bogat în oxigen, iar colesterolul ridicat crește riscul de AVC ischemic, cauzat de blocarea arterelor cerebrale. În plus, cercetările sugerează că colesterolul ridicat contribuie la acumularea de plăci amiloide, care sunt asociate cu boala Alzheimer și demența. Circulația deficitară provocată de ateroscleroză poate duce, de asemenea, la declin cognitiv, manifestat prin pierderi de memorie și gândire mai lentă, din cauza reducerii aportului de oxigen către celulele creierului.
Sistemul endocrin: Hormonii și metabolismul
Colesterolul este un element esențial în producția de hormoni precum estrogenul, testosteronul și cortizolul, dar nivelurile ridicate pot afecta echilibrul hormonal. Colesterolul crescut este asociat cu rezistența la insulină, ceea ce crește riscul de diabet de tip 2. Persoanele cu diabet și colesterol ridicat au un risc semnificativ mai mare de boli cardiovasculare și leziuni nervoase. În plus, afecțiuni precum hipotiroidismul (glanda tiroidă subactivă) pot crește nivelul colesterolului, complicând și mai mult metabolismul și sănătatea inimii.
Sistemul digestiv: Ficatul și vezica biliară
Ficatul reglează colesterolul prin producerea și descompunerea acestuia, dar un exces de colesterol poate suprasolicita ficatul și poate duce la steatoza hepatică non-alcoolică (NAFLD). Această afecțiune poate cauza inflamație, cicatrizare (ciroză) și chiar insuficiență hepatică pe termen lung. Vezica biliară, care folosește colesterolul pentru a produce bilă necesară digestiei, poate fi, de asemenea, afectată. Excesul de colesterol poate duce la formarea calculilor biliari (pietre la vezica biliară), provocând dureri abdominale, greață și probleme digestive.
Sistemul renal: Rinichii și filtrarea sângelui
Rinichii filtrează toxinele din sânge, dar colesterolul ridicat poate deteriora vasele mici de sânge din rinichi. În timp, acest lucru poate duce la boală cronică de rinichi (BCR), unde funcția renală redusă provoacă retenție de lichide, hipertensiune arterială și insuficiență renală. Deoarece rinichii joacă un rol important în reglarea tensiunii arteriale, deteriorarea acestora din cauza colesterolului poate agrava hipertensiunea, creând un cerc vicios periculos.
Mușchii și articulațiile
Colesterolul ridicat poate contribui la durere și slăbiciune musculară, în special la persoanele care iau statine, medicamente utilizate pentru scăderea colesterolului. Unele persoane pot dezvolta miopatie indusă de statine, o afecțiune care cauzează dureri musculare, slăbiciune și, în cazuri rare, distrugerea mușchilor (rabdomioliză). De asemenea, circulația deficitară cauzată de acumularea de colesterol poate duce la rigiditate articulară și inflamație, agravând afecțiuni precum artrita.
Sistemul reproducător: Fertilitatea și sănătatea sexuală
Colesterolul joacă un rol esențial în producția de hormoni, iar dezechilibrele pot afecta fertilitatea și sănătatea sexuală. La bărbați, disfuncția erectilă (DE) este o consecință frecventă a colesterolului ridicat, deoarece depunerile de plăci în arterele penisului reduc fluxul sanguin. La ambele sexe, dezechilibrele hormonale cauzate de colesterolul excesiv pot afecta producția de spermă, ovulația și sănătatea reproductivă în general.
Aşadar, deşi hipercolesterolemia nu asociază simptome supărătoare care ne trimit la medic, este actorul principal în apariţia unora dintre afecţiunile cele mai frecvente şi mai grave, care determină milioane de decese. Testarea şi, în cazul unui rezultat pozitiv, tratarea reprezintă calea spre salvarea a numeroase vieţi.