Conservanții alimentari utilizați frecvent în produsele procesate, asociați cu un risc mai mare de hipertensiune și boli cardiovasculare

Un nou studiu publicat în European Heart Journal ridică semne de întrebare privind siguranța cardiovasculară a unor conservanți alimentari utilizați pe scară largă în produsele procesate. Analiza, care a inclus peste 112.000 de adulți din Franța monitorizați timp de până la opt ani, sugerează că un consum ridicat al anumitor aditivi alimentari este asociat cu un risc crescut de hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.

Rezultatele vin într-un context în care bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate la nivel mondial, iar alimentația este recunoscută drept unul dintre cei mai importanți factori modificabili de risc.

Unul dintre cele mai detaliate studii privind aditivii alimentari

Cercetarea a fost realizată în cadrul studiului francez NutriNet-Santé, una dintre cele mai mari cohorte nutriționale din Europa. Au fost incluși 112.395 de voluntari care au raportat periodic, la fiecare șase luni, toate alimentele și băuturile consumate pe parcursul a trei zile.

Cercetătorii au analizat în detaliu ingredientele produselor consumate, inclusiv conservanții alimentari, și au urmărit ulterior apariția hipertensiunii arteriale sau a evenimentelor cardiovasculare, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și angina pectorală.

Aproape toți participanții (99,5%) au consumat cel puțin un conservant alimentar în primii doi ani de monitorizare, ceea ce reflectă gradul ridicat de expunere a populației la aditivii utilizați în industria alimentară modernă.

Persoanele cu cel mai mare consum de conservanți non-antioxidanți au prezentat:

• un risc cu 29% mai mare de hipertensiune arterială;
• un risc cu 16% mai mare de boală cardiovasculară.

În cazul conservanților antioxidanți, participanții cu cea mai mare expunere au avut un risc cu 22% mai mare de hipertensiune arterială comparativ cu cei care consumau cele mai mici cantități.

Conservanții non-antioxidanți sunt utilizați pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor și mucegaiurilor, în timp ce conservanții antioxidanți împiedică degradarea alimentelor prin oxidare, prevenind modificarea culorii sau râncezirea produselor.

Ce aditivi au fost asociați cu riscurile cele mai mari

Analiza a identificat opt conservanți utilizați frecvent care au fost asociați în mod specific cu hipertensiunea arterială:

• sorbat de potasiu (E202);
• metabisulfit de potasiu (E224);
• nitrit de sodiu (E250);
• acid ascorbic (E300);
• ascorbat de sodiu (E301);
• eritorbat de sodiu (E316);
• acid citric (E330);
• extracte de rozmarin (E392).

În plus, acidul ascorbic (E300), cunoscut și sub denumirea de vitamina C atunci când este utilizat ca aditiv alimentar, a fost asociat și cu un risc crescut de boală cardiovasculară.

Autorii subliniază însă că asocierea observată nu demonstrează automat o relație cauzală.

De ce sunt importante aceste rezultate

În ultimii ani, atenția cercetătorilor s-a concentrat în principal asupra alimentelor ultraprocesate. Totuși, categoria alimentelor ultraprocesate include mii de produse diferite și sute de aditivi alimentari, ceea ce face dificilă identificarea ingredientelor care ar putea contribui la riscurile pentru sănătate.

Acest studiu încearcă să depășească această limitare și să analizeze individual conservanții alimentari, oferind informații mai precise despre posibilele mecanisme implicate.

Potrivit autorilor, studiile experimentale sugerează că unii conservanți ar putea favoriza stresul oxidativ, inflamația sau modificări metabolice care contribuie la apariția hipertensiunii și a bolilor cardiovasculare.

Ce înseamnă pentru consumatori

Autorii nu recomandă eliminarea imediată a unor alimente sau ingrediente specifice, însă consideră că rezultatele justifică o reevaluare a raportului risc-beneficiu pentru anumiți conservanți de către autoritățile de reglementare, precum Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (European Food Safety Authority – EFSA) și Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite.

Până la apariția unor dovezi suplimentare, concluziile susțin recomandările actuale privind adoptarea unei alimentații bazate predominant pe alimente proaspete sau minim procesate și reducerea consumului de produse care conțin numeroși aditivi alimentari.

Sunt necesare studii suplimentare

Cercetătorii atrag atenția că studiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra că aditivii au cauzat direct hipertensiunea sau bolile cardiovasculare.

Următoarele etape ale proiectului vor analiza modul în care aditivii alimentari și alimentele ultraprocesate influențează inflamația, stresul oxidativ, metabolismul și microbiomul intestinal. Aceste date ar putea ajuta la înțelegerea mecanismelor biologice prin care anumite ingrediente alimentare contribuie la creșterea riscului cardiovascular.

În contextul creșterii consumului de alimente ultraprocesate la nivel global, astfel de cercetări ar putea avea implicații importante atât pentru politicile de sănătate publică, cât și pentru reglementarea viitoare a aditivilor alimentari.

---