Un studiu recent publicat în Nature Medicine sugerează că nivelurile de microplastice din creierul uman au crescut semnificativ în ultimele decenii. Cercetătorii au descoperit că în creierul uman pot ajunge până la șapte grame de microplastice, echivalentul greutății unei lingurițe de plastic. Această descoperire provine din analiza probelor de țesut cerebral, hepatic și renal prelevate din autopsii realizate între 2016 și 2024, extinzându-se și asupra unor probe de creier analizate în perioada 1997-2013 pentru a observa tendințele pe termen lung. Concentrațiile din organe nu au fost influențate de vârsta persoanelor la momentul decesului, de cauza decesului, sexul sau etnia acestora. Studiul a relevat o creștere semnificativă a contaminării cu micro- și nanoplastice în creier, cu 50% între 2016 și 2024. De asemenea, nivelurile de microplastice au fost mult mai ridicate în creier decât în ficat sau rinichi, ceea ce sugerează o acumulare selectivă a acestora.
În plus, analiza a identificat concentrații mai mari de microplastice în creierele persoanelor diagnosticate cu demență, comparativ cu cele ale persoanelor care nu au suferit de această afecțiune. Cu toate acestea, nu s-a stabilit o legătură cauzală directă, iar cercetătorii sugerează că modificările cerebrale asociate demenței ar putea facilita acumularea acestor particule. Polietilena a fost cel mai des întâlnit tip, reprezentând aproximativ 75% din totalul particulelor descoperite în creier. Microplasticele găsite erau în principal sub formă de fragmente nano-scalare, fine.
Nu au fost descrise complet încă mecanismele prin care acestea pătrund în creier, însă se crede că traversează bariera hemato-encefalică cu ajutorul lipidelor din sânge. Studiile anterioare efectuate pe animale au arătat că microplasticele pot bloca vasele de sânge cerebrale și pot cauza leziuni neurologice, dar impactul acestora asupra creierului uman rămâne incert. De asemenea, această creștere a cantității de microplastic în organism pare să fie în concordanță cu expansiunea producției de plastic, care se dublează la fiecare 10-15 ani.
Cercetătorii subliniază necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru a reduce expunerea la microplastice. Reducerea poluării cu plastic și dezvoltarea unor tehnologii care să prevină acumularea acestora în organism ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății publice. Studiile viitoare vor trebui să investigheze mai detaliat efectele microplasticelor asupra sănătății neurologice, dar și să exploreze metode eficiente de eliminare a acestora din organism.
Citește și:
- STUDIU. Apa îmbuteliată conține de până la 100 de ori mai multe microplastice decât se estima. Efectele asupra sănătății, incerte
- Esențial în Sănătate Publică. Microplastic identificat în norii aflați deasupra munților Japoniei
- Cine decontează facturile privind poluarea? Bucureștenii ar putea trăi cu 4 ani mai mult dacă s-ar reduce poluarea aerului din oraș