Cine decontează facturile privind poluarea? Bucureștenii ar putea trăi cu 4 ani mai mult dacă s-ar reduce poluarea aerului din oraș
Poluarea este o problemă globală care amenință sănătatea planetei. Iar reducerea ei este unul dintre obiectivele-cheie asumate la nivelul UE, pe lângă schimbările climatice și prezervarea biodiversității. Măsurile pentru un aer curat, luate la nivelul Blocului Comunitar, ar putea diminua cu 70% numărul deceselor premature din această cauză. Documentele europene notează că setarea obiectivului privind poluarea zero este greu de atins, dar nu imposibil. Obiectivul devine cu atât mai dificil de atins cu cât multe dintre țările UE insistă pentru amânarea cu un deceniu a țintelor dorite de Bruxelles.
Politicile actuale și cele recent propuse nu sunt suficiente pentru a atinge obiectivul privind eliminarea poluării, arată studiul intitulat Prima Perspectivă, realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Este nevoie, de asumarea colectivă unor eforturi mai consistente, pentru a atinge acest obiectiv ambițios.
Dacă ar fi să luăm în calcul doar poluarea aerului, aceasta provoacă anual nouă milioane de decese premature la nivel global. În 2023, potrivit Agenției Europene de Mediu, în UE au murit prematur circa 250.000 de persoane din cauza poluării cu particule fine. Poluarea afectează, de asemenea, apele și solurile noastre, provocând pierderea biodiversității, pe lângă amenințările la adresa sănătății și bunăstării umane.
În 2021, Comisia Europeană a adoptat un Plan de acțiune vizând un mediu fără toxine. Potrivit documentului, până în 2050, poluarea aerului, apei și solului ar trebui redusă la niveluri care nu mai sunt dăunătoare sănătății și ecosistemelor naturale. Pentru aceasta, Comisia a stabilit ca obiective pentru 2030:
- reducerea cu 55% a deceselor premature cauzate de poluarea aerului;
- reducerea cu 50% a reziduurilor plastice deversate în mare și cu 30% a microplasticelor eliberate în mediu;
- precum și reducerea cu 50% a pierderilor de nutrienți și a utilizării pesticidelor chimice pentru îmbunătățirea calității solului.
Comisia Europeană a previzionat, de asemenea, reducerea cu 25% a ecosistemelor UE în care biodiversitatea este amenințată de poluarea aerului și scăderea cu 30% a ponderii persoanelor afectate cronic de zgomotul transportului. Toate aceste obiective sunt greu de atins, dar nu imposibil, consideră experții Comisiei. Cel mai probabil a fi realizat în practică este obiectivul de a reduce cu 55% numărul de decese premature din cauza poluării aerului. Celelalte obiective însă ar putea fi realizate incomplet.
România: încotro?
IndEco – o companie românească activă în domeniul managementului mediului – a făcut o analiză a consecințele poluării în România. Analiza arată că, de-a lungul timpul, că poluarea aerului a provocat aridizarea climei; deșertificarea; apariția frecventă a secetei; ploi torențiale și tornade; veri toride și ierni aproape primăvăratice. De asemenea, substanțele poluante produc soluții acide, care degradează ecosistemele.
Impactul asupra oamenilor este și el evident și devastator. Absorbția și inhalarea emisiilor de gaze sau particule produc boli cardiovasculare, pulmonare sau leziuni ale unor organe interne.
Poluarea apei, spun ecologiștii de la IndEco, determină creșterea concentrațiilor chimice de substanțe periculoase (amoniu, fosfați, nitrați, etc) favorizând apariția agenților patogeni, care creează dezechilibre la nivelul faunei, vegetației și antroposferei.
Principalele surse de poluare a apei sunt întreprinderile industriale (energetice, metalurgice sau chiar producătoare de alimente), precum și exploatarea câmpurilor petrolifere.
Pe de altă parte, în România, poluarea solului este cauzată și de creșterea populației care duce implicit la nevoia de extindere a suprafețelor cultivate. Cultivarea intensivă și pe arii extinse duce la o și mai mare degradare a structurii și proprietăților solului.
Explicația este că rădăcinile plantelor de cultură nu mai protejează humusul, pământul fertil. Apa nu mai este reținută în sol ceea ce produce eroziunea și viiturile. Sunt astfel așezările umane, terenurile agricole sau sistemele de comunicații și transport. În plus, fauna cinegetică a fost direct afectată de dispariția pădurilor.
Zeci de mii de decese, asociate poluării aerului
În 2023, publicația britanică The Guardian a publicat o hartă interactivă a poluării aerului din Europa. Harta a fost realizată cu ajutorul experților de mediu și arată, printre altele, că situația din România nu e deloc roz. Alături de Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia și Ungaria, în România se înregistrează o concentrație de microparticule de două ori mai mare decât recomandările OMS.
Conform datelor Agenției Europene de Mediu, în România, mor anual, circa 25 de mii de oameni din cauza poluării aerului.
Un Raport pentru Sănătate și Mediu 2020, al Institutului Național de Sănătate Publică din România – Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar – arată că „România încă se află pe lista țărilor care fac obiectul unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru în ceea ce privește depășirea valorilor-limită pentru poluanții atmosferici. Există localități în care, calitatea aerului ambiant poate fi modificată prin poluanți specifici, care pot avea un impact negativ asupra sănătății populației.”
Platforma Strop de aer care monitorizează calitatea aerului din România, scrie, citând tot un raport al INSP, că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat de autorități în 2010 (20 ug/m3 – concentrația microparticulelor), bucureștenii (cei mai afectaţi de poluare la nivelul României) ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.
Din document rezultă că, în București, există o asociere între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică.
Dealtfel, România este una dintre țările Blocului Comunitar care se se confruntă cu cele mai multe cazuri de infringement pentru nereguli privind implementarea măsurilor de îmbunătățire a calității aerului.
Dificultăți există în în celelalte țări ale UE. Politico notează într-un articol din februarie, anul acesta, că multe țări insistă pentru amânarea cu 10 ani a țintelor de reducere a poluării prevăzute de Bruxelles, pe motiv că sunt nerealiste.
Comisia Europeană are deja în derulare 59 de cazuri de încălcare a dreptului comunitar împotriva țărilor membre UE pentru că nu au îndeplinit obiectivele actuale de reducerea poluării aerului. Alături de România, țările care au încălcat prevederile europene în materie sunt Polonia, Italia, Bulgaria, Portugalia. Singurele trei țări care nu sunt vizate de proceduri judiciare sunt Țările de Jos, Slovacia și Estonia.
Potrivit aceleiași surse, organizația de mediu ClientEarth are 53 de cazuri în desfășurare prin care cere reducerea poluării aerului și care se judecă în tribunale din România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Belgia.
Poluarea aerului. Decesele premature ar putea scădea cu 70% până în 2030
În cazul poluării aerului, primul tip și cel mai des întâlnit este tipul particulelor în suspensie. Acestea sunt alcătuite dintr-un amestec de particule solide și lichide cum ar fi carbonul, chimicale organice complexe, sulfați, nitrați și particule de apă. Ele diferă în dimensiuni, unele fiind mai mari, precum particulele de praf, granulele de nisip sau fumul și pot fi văzute cu ochiul liber, după cum informează Green Report.
Cele mai dăunătoare sunt însă particulele care nu pot fi văzute, iar acestea sunt catalogate ca PM10 și PM2.5. PM10 se referă la particulele care au un diametru mai mic de 10 microni, iar PM2.5 sunt cele care au un diametru mai mic de 2,5 microni. Aceste microparticule pot fi produse nu doar de factori umani, ci și naturali.
Chiar dacă aceste amenințări invizibile pândesc la tot pasul, există și speranțe: dacă țările, regiunile și orașele UE ar aplica măsurile adoptate la nivel european referitoare la puritatea aerului, numărul deceselor premature din cauza poluării ar scădea cu 70% până în 2030. Astfel, s-ar putea atinge ținta respectivă de zero poluare cu politicile actuale.
Pe de altă parte, rezultatele sugerează că măsurile actuale privind aerul curat nu sunt suficiente pentru a atinge nivelul de poluare a aerului pentru ecosisteme pe care l-a propus Comisia Europeană. Dacă ar fi aplicate toate aceste măsuri, spun experții Comisiei Europene, s-ar putea reduce suprafața ecosistemelor UE amenințate de poluarea aerului cu 20% până în 2030.
Particule mici, pericole mari
Pe primul loc, în ceea ce privește impactul asupra oamenilor, după cum consideră și Organizația Mondială a Sănătății, OMS, se află particulele mici. Pentru sănătatea publică au relevanță, în primul rând, riscurile pentru sănătate asociate cu particule egale sau mai mici de 10 și 2,5 microni. Ambele tipuri de particule și tot spectrul dintre dimensiunile lor limită pot pătrunde adânc în plămâni. Mai grav este că PM 2,5 poate pătrunde chiar în sânge, având impact cardiovascular și respirator și afectând alte organe interne.
Particulele mici sunt generate mai cu seamă de combustibilii folosiți în diferite sectoare, inclusiv în transport, producerea de energie, în gospodărie, industrie și agricultură. În 2013, poluarea aerului și particulele au fost clasificate ca fiind cancerigene de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a OMS.
În 2021, Organizația Mondială a Sănătății și-a actualizat evaluările calității aerului și a recomandat un nivel maxim de 5 μg/m3 pentru particulele fine pentru expunere pe termen lung, pentru a proteja sănătatea. La rândul său, Uniunea Europeană a stabilit, în 2008, o valoare-limită anuală pentru particulele fine de 25 μg/m3 în cadrul politicilor de furnizare a aerului curat în Europa.
Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător este în prezent în curs de revizuire, printre altele, pentru a alinia mai strâns standardele UE la recomandările OMS.
„Poluarea aerului reprezintă o amenințare pentru sănătate din toate țările, dar afectează cel mai mult oamenii din țările cu venituri mici și medii”, a afirmat directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Noile obiective ale OMS referitoare la calitatea aerului sunt un instrument eficient pentru îmbunătățirea calității aerului de care depinde viața tuturor. Îndemn toate țările și pe toți cei care luptă pentru protecția mediului înconjurător să le folosească pentru a reduce suferința și pentru a salva vieți.”
Atlasul Calității Aerului pentru Europa
În noiembrie 2021 a fost lansat Atlasul Calității Aerului pentru Europa al JRC în care sunt identificate sursele majore de emisii poluante pentru 150 de orașe din Europa. Atlasul, o actualizare a ediției anterioară lansată în 2017, oferă o imagine detaliată a modului în care transportul, agricultura, industria, încălzirea rezidențială și emisiile de transport maritim generează poluarea. Contribuțiile lor la poluarea aerului variază foarte mult de la un oraș la altul. De exemplu, în Malmö, sursa dominantă este transportul. În Ljubljana, este încălzirea rezidențială.
În special atunci când depășește standardele UE de calitate a aerului, poluarea cu microparticule afectează sănătatea publică, crescând costurile de îngrijire a sănătății și afectând economia.
Dacă se identifică impactul emisiilor poluante asupra calității aerului și ce origine au aceste emisii orașele ar putea adopta măsuri pentru a reduce activitățile lor cele mai poluante. De asemenea, poate ajuta la înțelegerea dacă intervențiile la nivel local, național sau european vor fi cele mai eficiente.
Atlasul arată că emisiile din transport reprezintă o contribuție importantă la nivelurile de PM 2,5 în mai multe orașe europene. Acesta este cazul orașelor precum Malmö (39% din totalul PM2,5), Brescia (28%) și Parma (27%), Angers și Verona (26%).
Deși activitățile agricole au loc mai ales în afara orașelor, emisiile acestora contribuie în mod semnificativ la concentrarea PM2,5 în multe orașe europene. Cele mai mari contribuții au fost găsite în Newcastle (34%) și în orașele germane Wolfsburg (32%), Hanovra (31%), Kiel (30%) și Bonn (40%).
Industria joacă un rol cheie în poluarea aerului în unele orașe. Cele mai mari contribuții sunt în Linz (55%), Riga și Katowice (47%), Košice (44%) și Oviedo (44%).
Impactul încălzirii rezidențiale este mai important în unele țări din est și în unele orașe din Italia. Cele mai mari contribuții au fost găsite în Ljubljana (45%), Torino (41%), Sofia (40%), Zagreb (38%) și Budapesta (33%).
Transportul maritim are, de asemenea, un rol cheie, în special în orașe de coastă precum Valletta (33%), Palermo (29%), Palma de Mallorca (26%), Atena (24%) și Bari (21%).
În România, conform Hărții Agenției Europene de Mediu privind calitatea aerului în mediu urban cele mai poluate orașe sunt Iași, (pe locul 340) cu 18,6 μg/m3 de aer. Urmează Târgu Mureș (locul 330) cu 17,5 μg/m3 , Ploiești, cu 17,3 μg/m3 și Baia Mare cu 16,4 μg/m3 . Codașe sunt și Arad (15,9 μg/m3 ), București cu 15,7 μg/m3 microparticule în aerul respirat. Lista orașelor românești cu poluare mai mare decât media europeană este mult mai lungă, o probă în plus că trebuie făcut ceva pentru a reduce cât mai mult riscurile pentru populația urbană.
Poluarea fonică. Reducere plauzibilă de numai până la 19% până în 2030
În 2017, aproximativ 18 milioane de persoane din UE sufereau pe termen lung din cauza zgomotului produs de transportul rutier, feroviar și aerian. Rezultatele analizei Perspectivă Poluare Zero a JRC nu sunt prea optimiste. Experții de mediu ai Comisiei Europene avertizează că și dacă s-ar aplica noi măsuri de reducere a zgomotului, nu s-ar ajunge la scăderea cu 30% a ponderii persoanelor afectate cronic de zgomotul din transport, după cum își propuseseră experții de mediu europeni.
Scenariul mai plauzibil este că se poate obține o reducere de numai 19%. Motivul este că se estimează o creștere a populației și, implicit, a transporturilor mult peste impactul măsurilor de reducere a poluării fonice.
Traficul rutier este, de departe, cea mai comună sursă de zgomot. În plus, chiar și aplicând planuri ambițioase de reducere a zgomotului, mulți oameni vor suferi de expunerea la niveluri dăunătoare ale zgomotului transportului aviatic. De asemenea, probabila creșterea a activității feroviare va intensifica și mai mult poluarea fonică.
România pe harta poluării fonice europene: Harta Agenția Europene de Mediu referitoare la poluarea fonică rezultată în urma traficului rutier din orașele României care depășesc 100.000 de locuitori arată, conform raportului dintre numărul total de locuitori și cei afectați de poluare fonică din 18 municipii incluse (pentru alte municipii nu există sau nu au fost furnizate informații), că orașele cele mai zgomoase sunt Pitești (cu 73% din populație afectată de poluarea fonică diurnă și 57% de cea nocturnă), Bacău (cu 69% respectiv 49%) și Sibiu (cu 69% respectiv 58%). Cele mai liniștite sunt Satu Mare, Arad și Brașov.
Mările și plasticul care le poluează. Reziduurile de plastic din mările europene și cooperarea cu țări din afara UE
Conform proiecțiilor făcute de experții CE, după interzicerea totală a plasticului de unică folosință în bazinul Mării Mediterane, s-ar putea ca aplicând măsurile stabilite la nivel european, să se reducă cu 50% gunoaiele de plastic, pe 44% dintre plaje.
Dar în Marea Mediterană, doar 24% din reziduurile plastice provin din țările UE. Curenții mută gunoiul unei țări pe țărmurile altora. Prin urmare, UE singură nu poate ajunge la o reducere de 50% a gunoiului de plastic din Marea Mediterană.
Gunoiul din plastic afectează și solul. Perspectiva evidențiază că prin reziduurile acumulate de stațiile de epurare sunt încorporate în sol circa 62-84 de mii de tone de microplastice în fiecare an.
Perspectiva JRC arată că până în 2019, oamenii au aruncat 22 de milioane de tone de plastic în mediul terestru. Această cifră se va dubla probabil până în 2060.
O soluție perfectibilă: reciclarea plasticului
Una dintre soluțiile la îndemână este aceea a reciclării plasticului. Experții de mediu europeni constatau într-un studiu din 2019 că aproximativ 4,5 megatone de plastic reciclat au fost consumate de industria europeană de producție, cu o rată medie de reciclare a deșeurilor egală cu aproximativ 17%.
La nivelul Uniunii Europene au fost concepute scenarii simplificate pentru revalorizarea plasticului în orizontul anului 2025. Dintre aceste scenarii, cel mai mare impact ar putea fi atins de creșterea colectării separate a deșeurilor din plastic cu 30% pentru ambalaje și cu 25% pentru plasticul din automobile și electronice, precum și din echipamentele electrice. Acest scenariu duce la un consum estimat de plastic reciclat de 6,47 megatone până în 2025, o creștere cu 45% față de 2019.
Dacă sunt combinate mai multe acțiuni (cum ar fi reducerea exportului de deșeuri și creșterea colectării separate, presupunând că între 69 și 93% din deșeurile colectate separat sunt sortate pentru reciclare și între 60 și 85% din deșeurile sortate sunt chiar reciclate), consumul de plastic reciclat ar putea îndeplini obiectivul aprobat de Circular Plastic Alliance (CPA). Cei 336 de semnatari ai alianței au promis actiuni pentru extinderea pietei UE și Marea Britanie a materialelor plastice reciclate cu până la 10 milioane de tone în 2025.
Doar 38% din totalul deșeurilor post-consum sunt colectate separat
Modelul studiului JRC referitor la deșeurile plastice și reciclarea lor include detalii pentru nouă sectoare (inclusiv ambalaje, construcții, transport, agricultură și electronică) și 10 polimeri (inclusiv LD/HD-PE, PET, PP, PVC, PS).
Analiza oferă, de asemenea, perspective asupra sectoarelor mai puțin explorate, cum ar fi pescuitul și asistența medicală și modul în care ar putea fi reciclare sau neutralizate deșeurile plastice din aceste domenii de activitate.
- În 2019, doar 38% din totalul deșeurilor post-consum, adică 28,8 megatone, au fost colectate separat, o pondere semnificativă de 13% fiind gestionată greșit. Cea mai mare cantitate de plastic gestionat greșit a fost observată în sectoarele de transport și electronice.
- Majoritatea pierderilor totale de microplastic și macroplastic din toate sectoarele din întregul lanț valoric (2,11 megatone sau 4% din producția totală de plastic) au avut loc în faza de utilizare (39%).
Poluarea solului. Excesul de nutrienți poluează mediul nostru și ne pun în pericol sănătatea
Agricultura folosește intensiv azotul și fosforul, nutrienți esențiali pentru producerea alimentelor pe care le punem pe masă în fiecare zi. Cu toate acestea, folosite excesiv, acești nutrienți pot polua resursele de apă potabilă până la niveluri dăunătoare. De asemenea, pot polua terenurile agricole și pot produce apariția unor alge dăunătoare în apele presupus potabile. Alți compuși de azot, cum ar fi amoniacul și protoxidul de azot, contribuie la schimbările climatice ca gaze cu efect de seră și afectează calitatea aerului.
Perspectiva privind Poluarea Zero estimează că, prin aplicarea măsurilor actuale ale UE, am putea reduce încărcătura de nutrienți deversate în mările europene cu aproximativ 30% pentru azot și 20% pentru fosfor.
Impactul consumului UE: poluarea scade acasă, dar crește în străinătate
Evaluând impactul asupra mediului al consumului UE, perspectivele arată că, în timp ce impactul intern a scăzut cu 13%, la nivel global impactul a crescut cu 4%. Această creștere globală de 4% este produsă de impactul produs asupra mediului de sursele poluante din mărfurile pe care le importăm din afara UE.
Perspectiva prevede că impactul asupra mediului al consumului UE va continua să crească până în 2030. Avertizează că, chiar dacă punem în aplicare ambițiile actuale ale politicii UE, amprenta consumului UE ar rămâne cu mult peste ceea ce este durabil pentru planeta noastră.
Obiectiv-țintă: zero poluare
Prima ediție a raportului privind perspectivele este publicată împreună cu un raport integrat al Comisiei privind monitorizarea și perspectiva poluării zero și primul Raport de monitorizare a poluării zero al Agenției Europene de Mediu. Aceste rapoarte oferă o imagine de ansamblu asupra situației în care ne aflăm în prezent și dacă suntem pe drumul cel bun pentru viitor în ceea ce privește ambițiile și obiectivele de poluare zero.
Comisia a lansat numeroase inițiative pentru prevenirea și reducerea poluării. Acestea includ măsuri în cadrul Planului de acțiune pentru poluare zero și în cadrul altor inițiative din cadrul Pactului ecologic european, cum ar fi Planul de acțiune pentru economie circulară, biodiversitate și strategiile de la fermă la mâncare.
Cel mai recent, Comisia a prezentat un Pachet cu zero poluare pentru aer și apă mai curate, care asigură unele dintre aceste acțiuni. Propunerile întăresc standardele de calitate a aerului, introduc noi standarde privind poluanții apei și îmbunătățesc reducerea poluării prin tratarea apelor uzate urbane. Implementarea acestor inițiative va fi esențială pentru atingerea obiectivelor de poluare zero.
Citește și:
- #ESMO22. Poluarea aerului determină apariția cancerului pulmonar la nefumători prin eliberarea de IL-1β în celulele cu mutații EGFR
- #ESCCongress22. Poluarea aerului, factor de risc pentru infarctul miocardic acut la persoanele nefumătoare
- Poluarea aerului, factor de risc pentru creșterea tensiunii arteriale la adolescenți