Esențial în sănătate publică. Expunerea la radon, asociată cu riscul de AVC la femeile de peste 60 de ani
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea bolilor transmisibile și netransmisibile care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Săptămâna 29 ianuarie – 4 februarie 2024:
Codul de Practică al UE privind Dezinformarea – semnat de giganții tech, însă nerespectat
În 2022, marile companii de tehnologie care dețin și rețele de socializare, printre care Google, Meta (fostul Facebook), Microsoft și TikTok, au semnat voluntar Codul de Practică al UE privind Dezinformarea. Acest cod avea ca scop combaterea dezinformării și urma să devină un Cod de Conduită obligatoriu în cadrul Legii privind Serviciile Digitale (DSA), care a intrat în vigoare în 2023 și va fi complet implementat în februarie anul acesta. Codul cerea platformelor să colaboreze cu organizații independente de verificare a informațiilor (fact-checking) în toate limbile UE și la nivelul tuturor statelor, să integreze aceste servicii și să ofere acces la date verificatorilor.
Cu toate acestea, o evaluare recentă efectuată de asociația europeană a organizațiilor de verificare a informațiilor, EFCSN, arată că multe platforme nu au reușit să îndeplinească angajamentele luate. Rezultatele sunt dezamăgitoare, cu majoritatea platformelor care nu implementează măsurile convenite, renunțând la promisiuni sau prezentând în mod eronat politicile lor în rapoarte pentru a părea conforme cu Codul.
Exemple includ YouTube care pretinde că are parteneriate cu “organizații de verificare a faptelor cu sediul în UE” în țări precum Myanmar sau Indonezia, sau TikTok care raportează acoperirea verificării faptelor în statele membre ale UE, în timp ce a revizuit doar un număr minim de videoclipuri. În cazul Microsoft Bing, aceasta s-a angajat să afișeze verificări ale faptelor atunci când utilizatorii căutau afirmații demontate, dar nu a făcut-o în multe țări.
Emisiile de oxid de azot au crescut cu 126% din 1850 până în prezent. Agricultura, principala cauză
Un studiu publicat în Nature Communications arată că lacurile naturale și bazinele de acumulare reprezintă surse semnificative de emisii de protoxid de azot (N2O), un gaz cu efect de seră puternic. Aceste emisii au crescut cu 126% din era preindustrială.
Principalul factor care contribuie la creșterea emisiilor de N2O din lacuri este utilizarea antropică a azotului. Practicile agricole contribuie semnificativ la aceste emisii, prin utilizarea azotului pentru îmbogățirea solului, care stimulează ulterior emisiile de N2O. Schimbările în destinația utilizării terenurilor, în special defrișările din Africa, au intensificat, de asemenea, emisiile de N2O. Mai mult, concentrațiile crescute de CO2 atmosferic au un impact negativ asupra emisiilor de N2O, reducând disponibilitatea azotului în sol și potențând lanțul antropic de utilizare.
Autorii subliniază că, din cauza utilizării unor procese mecanice riguroase, există posibilitatea să fi subestimat gravitatea problemei. O monitorizare mai strictă și studii de mari dimensiuni sunt necesare pentru a înțelege cu adevărat problema și cum poate fi combătută.
Expunerea la radon, corelată cu riscul de AVC la femeile de peste 60 de ani
Un nou studiu, publicat în Neurology, arată o legătură între expunerea la radon și riscul crescut de accident vascular cerebral (AVC). Studiul s-a concentrat pe femei de vârstă mijlocie și înaintată. Această asociere a fost observată atât la concentrații moderate, cât și ridicate de radon. Este important de menționat că studiul nu dovedește că expunerea la radon cauzează direct AVC, ci doar arată o corelație.
Radonul este un gaz radioactiv produs în mod natural când metale precum uraniul sau radiul se descompun în roci și sol. Este invizibil, nu are miros și poate pătrunde în locuințe prin fisuri în pereți, podele și crăpături din jurul conductelor.
Studiul a implicat aproape 160 de mii de femei cu vârsta medie de 63 de ani care nu suferiseră anterior AVC, monitorizate timp de 13 ani. În această perioadă, s-au înregistrat 6.979 de cazuri de AVC.
Persoanele expuse la concentrații ridicate de radon aveau un risc cu 14% mai mare de a suferi un AVC în comparație cu cele expuse la concentrații mai scăzute, după ajustarea pentru factori precum fumatul, diabetul și tensiunea arterială. Chiar și persoanele expuse la concentrații moderate de radon au prezentat un risc crescut cu 6%.
Bacteriile rezistente la antibiotice pot persista până la 9 ani în organismul celor infectați
Bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă o amenințare majoră pentru sănătate, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni preexistente. Un studiu realizat de Universitatea Basel și Spitalul Universitar Basel, publicat în Nature, arată că aceste bacterii pot persista în corpul uman pentru o perioadă lungă și pot cauza infecții grave, precum pneumonii și sepsis.
Specialiștii au analizat probe de la peste 70 de persoane pe o perioadă de zece ani și au descoperit că bacteriile rezistente pot rezista în corpul uman timp îndelungat, chiar și până la nouă ani. Persoanele purtătoare de astfel de bacterii pot să dezvolte infecții recurente și pot rămâne rezervoare pentru aceste bacterii, punând în pericol și alte persoane.
Studiul a subliniat că pacienții care au fost anterior infectați cu bacterii rezistente pot avea risc crescut de a nu răspunde la tratamentele cu antibiotice standard în cazul unor infecții ulterioare. De asemenea, s-a constatat că unele tulpini bacteriene pot transmite mecanisme genetice de rezistență altor bacterii, contribuind la răspândirea rezistenței antimicrobiene.
Un nou tip de vaccin, împotriva SARS-CoV-2, bazat pe particule ADN asemănătoare virusului
Un studiu recent condus de Universitatea Harvard și publicat în Nature Communications a arătat că particulele de ADN asemănătoare virusului (virus-like DNA particle) pot fi utilizate pentru a crea vaccinuri eficiente împotriva virusurilor precum SARS-CoV-2. Deși vaccinul prototip a fost testat numai pe animale de laborator momentan, acesta a demonstrat capacitatea de a declanșa un răspuns imun puternic împotriva SARS-CoV-2.
Anterior, vaccinurile cu particule s-au bazat pe structuri proteice, însă acestea conduc adesea la reacții imune care pot fi evitate. În acest studiu, cercetătorii au folosit ADN-ul ca schelet, în loc de proteine, rezolvând problema imunogenității. Această metodă nu a indus anticorpi care ar distrage atenția sistemului imunitar de la antigenul țintă, făcând ca sistemul imunitar să se concentreze pe antigenul dorit.
Multe vaccinuri COVID-19 existente, inclusiv vaccinurile ARNm precum cele ale Moderna și BioNTech/Pfizer, stimulează în primul rând răspunsurile imune bazate pe celulele T, care ar putea să nu fie de lungă durată. Avantajul vaccinurilor care utilizează structura ADN ca schelet este capacitatea de a provoca răspunsuri puternice de anticorpi, determinate de celulele B, care pot oferi o imunitate mai durabilă.