#ERS2023. Expunerea intrauterină la poluarea atmosferică poate afecta procesele celulare implicate în autofagie la nou-născuți

Health literacy

Prevenție

Dr. Ana Maria Vasile
05 octombrie 2023
Citit de 66 ori.

Autofagia celulară este un mecanism de apărare împotriva stresului oxidativ, fiind important atât intrauterin, în dezvoltarea pulmonară a fătului și în menținerea unei sarcini sănătoase, dar și după naștere. Autofagia este un proces de degradare intracelulară în care sunt distruse proteine și organite celulare alterate sau anormale, fiind util în lupta contra infecțiilor și în producerea de energie în timpul efortului fizic.

Concluzia unui studiu prezentat în cadrul European Respiratory Society International Congress, Milano, a fost că și nou-născuții sănătoși au răspunsuri diferite la nivelul proteinelor implicate în autofagie atunci când mama este expusă în timpul sarcinii la poluanții din atmosferă, indiferent de nivelul de contaminare al aerului. Acest lucru a fost sesizat și în cazul celor care au provenit din medii cu un grad de poluare scăzut, însemnând că unii bebeluși pot fi mai vulnerabili decât alții.

Într-o lucrare anterioară autorii studiului au demonstrat că expunerea la poluare în timpul sarcinii poate afecta funcția pulmonară și sistemul imun la nou-născuți. În studiul actual, aceștia au analizat proteinele implicate în autofagie, îmbătrânire și remodelare celulară pentru a stabili cum sunt afectate de către noxele prezente în atmosferă.

În cadrul studiului a fost măsurată expunerea mamei la dioxidul de azot (NO2) și la particule numite PM10 (particule în suspensie cu diametru de 10 microni sau mai puțin), cu descoperirea că ambii poluanți sunt implicați în schimbări ale nivelului de proteine cu rol în autofagie, detectate din sângele nou-născuților. NO2 și PM10 au ca surse emisiile de la nivelul vehiculelor și fumul provenit din arderi. Expunerea la NO2 este legată de o scădere în activitatea proteinelor SIRT1 și IL-8, cu creșterea proteinei Beclin-1.

„Rezultatele noastre ne indică faptul că NO2, un poluant care provine de la emisiile autovehiculelor, este asociat cu creșterea nivelului proteinei Beclin-1, care este esențială în inițierea procesulului de autofagie. Expunerea la niveluri mai mari de NO2 a fost a asociată și cu scăderea nivelurilor de SIRT1, care este o proteină cu rol protector în rezistența la stress, inflamație și îmbătrânire. IL-8 este o proteină activă în anumite celule inflamatorii”, a precizat Dr Olga Gorlaniva, cercetător la University Children’s Hospitality, Basel, Elveția într-un articol publicat în Science Daily.

Cercetătorii au măsurat 11 proteine găsite în sângele de la nivelul cordonului ombilical al 449 de nou-născuți sănătoși incluși în studiul de tip cohortă Bern Basel Infant Lung Development (BILD). Studiul BILD a început în anul 1999 în Berna și investighează modalitatea în care genele moștenite și mediul înconjurător (în special nivelul de poluare atmosferică) influențează dezvoltarea pulmonară la copii și bebeluși.

Din analiza făcută, în funcție de gradul de expunere la noxe, au rezultat 4 grupe, dintre care un grup a avut o concentrație mică de 9 proteine din cele 11 analizate, iar un grup a avut un răspuns pro-inflamator ridicat, fiind crescute nivelurile de IL8 și IL1b. Ambele grupuri au avut expunere scăzută la poluarea din aer, sugerând că nou-născuții sănătoși au un răspuns individual la noxele din atmosferă.

Expunerea la poluarea atmosferică în timpul vieții intrauterine este legată de alterări la nivelul proteinelor implicate în autofagie, însă mai sunt necesare cercetări pentru a vedea dacă bebelușii cu anumite tipare de răspuns la poluare vor suferi de probleme respiratorii cu o incidență mai crescută în timpul copilăriei comparativ cu cei care au alt răspuns. Acest studiu întărește presupunerea că mecanismele legate de autofagie pot fi implicate în modul în care celulele umane răspund la gradul de contaminare al aerului, dar sunt necesare studii mai amănunțite pentru a înțelege afectarea de la nivel pulmonar.

Citește și: