Cancerul de sân este una dintre cele mai frecvent diagnosticate forme de cancer în rândul femeilor, pe lângă cel de piele, pulmonar și de col uterin. Deși progresele recente au îmbunătățit semnificativ prognosticul, beneficiul major al terapiei este resimțit în special de pacientele cu forme localizate sau aflate în stadii incipiente ale bolii. Pentru pacientele cu tumori în progresie, în ciuda tratamentelor convenționale, sau care prezintă un risc ridicat de recurență, este nevoie de o altă abordare terapeutică.
Estrogenii sunt considerați un factor determinant al creșterii tumorilor în celulele cancerului de sân care prezintă receptori pentru acest hormon. Cu toate acestea, un nou studiu realizat în cadrul Duke Cancer Institute a dezvăluit un alt aspect surprinzător: estrogenii pot contribui la dezvoltarea tumorilor chiar și în cazul cancerelor care nu au receptori hormonali. Mai mult, aceștia joacă un rol în numeroase alte tipuri de cancer.
Concluziile studiului arată cum estrogenii nu doar că diminuează capacitatea sistemului imunitar de a ataca tumorile, dar reduc și eficiența imunoterapiilor, tratamente folosite frecvent în combaterea multor tipuri de cancer, inclusiv în cancerul de sân triplu negativ. Această formă agresivă de cancer nu prezintă receptori pentru estrogen, progesteron sau proteina HER2, ceea ce o face mai dificil de tratat.
Analizând retrospectiv datele pacienților și efectuând experimente pe șoareci, cercetătorii au descoperit că medicamentele anti-estrogen au reușit să contracareze efectele estrogenilor, restabilind eficiența imunoterapiilor.
În cadrul studiului au fost analizate un tip de celule albe numite eozinofile, cunoscute în mod obișnuit pentru rolul lor în reacțiile alergice și bolile inflamatorii. Recent, eozinofilele au fost identificate ca având o importanță majoră în tumorile canceroase, iar prezența unui fenomen numit eozinofilie tisulară asociată tumorilor (TATE) a fost corelată cu rezultate mai bune la pacienții cu diverse tipuri de cancer, inclusiv cancer de colon, esofagian, gastric, melanom malign și hepatic.
Cercetările au arătat că estrogenii reduc numărul de eozinofile, cât și existența eozinofiliei tisulare asociate tumorilor în studiile pe șoareci, contribuind astfel la creșterea tumorală în cazurile de cancer de sân fără receptori pentru estrogen și în melanom, unde dezvoltarea tumorilor nu este dependentă de receptori hormonali. Pe de altă parte, terapiile anti-estrogen au inhibat semnalizarea receptorilor estrogenici și au amplificat eficiența imunoterapiilor, încetinind creșterea formațiunilor tumorale.
„Aceste descoperiri subliniază importanța semnalizării receptorilor pentru estrogen în reglarea biologică a eozinofilelor și TATE”, a declarat Donald McDonnell, Ph.D., profesor în departamentele de Medicină, Farmacologie și Biologie Celulară la Duke University School of Medicine, într-un articol publicat în Technology Networks. „De asemenea, evidențiază potențialul aplicării clinice imediate a medicamentelor anti-estrogen pentru a îmbunătăți beneficiile imunoterapiilor în diferite tipuri de cancer.”
Indiferent de subtipul de cancer de sân, majoritatea tratamentelor includ o combinație între rezecția chirurgicală a tumorii primare, radioterapia regională și tratamente sistemice, precum chimioterapia sau terapiile țintite. În cazul cancerului de sân pozitiv pentru receptorii de estrogen, terapiile endocrine care țintesc producția de estrogeni (inhibitori de aromatază sau agoniști GnRH) sau receptorul de estrogen (modulatorii selectivi ai receptorilor de estrogen, cum ar fi tamoxifenul, sau degradatorii selectivi ai receptorilor de estrogen) sunt esențiale în tratamentul atât al bolii localizate, cât și al celei metastatice.
Una dintre cele mai recente și promițătoare terapii este combinarea inhibitorilor CDK4/6 cu terapiile endocrine, standard pentru pacientele cu risc crescut de cancer de sân ER-pozitiv. De asemenea, tratamentele cu trastuzumab, un anticorp care vizează receptorul HER2, au revoluționat tratamentele pentru pacientele ale căror tumori prezintă amplificarea genei ERBB2 sau supraexprimă proteina HER2. Deși efectul principal al trastuzumabului este de a inhiba activitatea kinazică a HER2, acesta are și un rol imunomodulator, facilitând citotoxicitatea mediată de celule, fapt care îl clasifică și ca imunoterapie.
În ceea ce privește cancerul de sân triplu negativ, opțiunile terapeutice au fost mult mai limitate. Cu toate acestea, recentele aprobări ale pembrolizumabului, un inhibitor al punctelor de control imunitar, au oferit speranțe pentru pacientele cu cancer de sân triplu negativ local avansat sau metastatic.
Această descoperire evidențiază un nou potențial terapeutic pentru tratamentele care vizează estrogenii. Modularea imunității tumorale ar putea îmbunătăți semnificativ eficiența imunoterapiilor și, implicit, șansele de supraviețuire ale pacientelor cu cancer de sân și alte tipuri de cancer. Pe măsură ce cercetările continuă, această strategie inovatoare ar putea transforma complet abordările terapeutice pentru formele de cancer cele mai agresive.
Citește și:
- STUDIU. Pacientele cu cancer de sân triplu negativ în stadiu incipient ar putea evita chimioterapia. Numărul limfocitelor de la nivel tumoral poate ghida decizia
- #ASCO2024. Riscul de cancere ginecologice este crescut de terapia hormonală cu estrogen. Adăugarea progesteronului reduce riscurile
- STUDIU. Până la 15% din cazurile de melanom sunt ereditare. Testarea genetică ar trebui extinsă la persoanele care au cazuri în familie