Spondilita anchilozantă (SpA) este o boală reumatologică, inflamatorie, ce afectează preponderent articulațiile coloanei vertebrale. Aceasta afectează între 0,2% și 1,8% din populația diferitelor țări, și afectează într-o măsură mai mare bărbații. În cadrul Congresului Ligii Europene de Luptă Împotriva Reumatismului (EULAR) 2019, organizat în perioada 12-15 iunie la Madrid, SpA a reprezentat un subiect prioritar, prin impactul major asupra organismului și prin nevoia de terapii țintite, specifice mecanismului bolii.
Mecanismul de apariție al spondilitei anchilozante
Similar altor boli reumatismale, spondilita anchilozantă prezintă numeroși factori predispozanți. În primul rând, există o serie de factori de risc, genetici și de mediu. Din punct de vedere genetic, prezența antigenului HLA B27 pe suprafața leucocitelor reprezintă un factor predispozant puternic pentru SpA. În ceea ce privește stilul de viață, fumatul și obezitatea reprezintă factori de risc recunoscuți.
În al doilea rând, în organism se dezvoltă un răspuns imun anormal. Diferite elemente ale stilului de viață contribuie la un sistem imun anormal, hiperactiv: dieta, nivelul de igienă și consumul de antibiotice, componența florei intestinale. În cadrul procesului inflamator articular propriu-zis sunt implicate numeroase celule și interleukine, printre cele mai importante fiind limfocitele T helper, TNF alfa, IL17, IL23.
Acest proces inflamator din cadrul spondilitei anchilozante se poate manifesta în mai multe organe și sisteme. Astfel, există multiple manifestări clinice ale spondilitei anchilozante (grupate în „domenii”):
- Afectare a coloanei vertebrale: inflamația articulațiilor la nivel axial;
- Afectare a articulațiilor periferice;
- Dactilită: inflamația degetelor;
- Entezită: inflamația locului de inserție a tendoanelor sau ligamentelor la nivel osos;
- Boli inflamatorii intestinale;
- Uveită: inflamație la nivelul structurii medii a ochiului;
- Psoriazis: afectare cutanată și unghială: spondilita anchilozantă prezintă numeroase elemente comune cu artrita psoriazică.
Cu ce nevoi se confruntă pacienții cu spondilită anchilozantă?
O astfel de boală complexă și eterogenă conduce la o serie de dificultăți în gestionare, atât pentru clinician, cât și pentru pacient. Astfel, cel mai frecvent citate sunt:
- Întârzieri în diagnostic: în medie, un pacient primește diagnosticul de SpA după 8.6 ani de la prima prezentare la medic;
- Întârzieri în inițierea tratamentului potrivit, care contribuie la un prognostic rezervat al bolii: întârzierea tratamentului cu inhibitori TNF se corelează cu o progresie radiologică accelerată a bolii;
- Colaborare deficitară între specialitățile medicale (în cazul SpA, reumatolog, dermatolog, oftalmolog, gastroenterolog): existența unei echipe multidisciplinare se corelează cu un diagnostic corect și precoce de SpA.
Sursa foto © 2019 Oxford University Press
În plus, pacienții descriu o serie de probleme legate de percepția personală a acestei boli:
- Nevoia ridicată de educație despre boală;
- Includerea pacientului în procesul de decizie medicală;
- Priorități și scopuri diferite ale pacientului și clinicianului în gestionarea bolii.
Despre nevoi similare cu care se confruntă pacienții cu poliartrită reumatoidă, citiți mai multe detalii aici.
Studii în artrita psoriazică, o boală similară SpA, atât în procesul fiziopatologic, cât și în manifestările clinice și în tratament, relevă nivelul scăzut de implicare a pacientului în decizia terapeutică: 65,5% dintre pacienți își doresc un rol activ în procesul decizional, iar 68,3% descriu o nevoie ridicată de educație în ceea ce privește boala.
Sursa foto ©2019 Oxford University Press
În plus, implicarea pacienților conduce la o evoluție favorabilă a bolii: aceștia descriu un nivel scăzut de durere, fatigabilitate, afectare la nivel tegumentar și o funcționalitate fizică ameliorată.
Sursa foto © 1999-2019 John Wiley & Sons, Inc.
Nevoia de educare este subliniată de existența percepțiilor eronate asupra tratamentului: 10-30% dintre aceștia consideră că terapiile reumatologice trebuie întrerupte periodic, sunt înalt toxice și produc dependență.
Studiile arată, în plus, faptul că pacienții și medicii urmăresc scopuri diferite în gestionarea bolii: clinicienii se concentrează pe markerii obiectivi ai bolii, precum rezultatele radiologice sau sangvine, iar pacienții consideră prioritară simptomatologia, în special durerea. Peste 10% dintre pacienți descriu afectarea fizică drept principalul domeniu de îmbunătățit în această boală. Mai mult de jumătate dintre pacienți descriu controlul durerii drept prioritar în gestionarea bolii.
© 1999-2019 John Wiley & Sons.
Ce progrese sunt necesare în managementul SpA?
În cadrul acestei boli se dorește o abordare personalizată a tratamentului. În acest moment schema terapeutică se ajustează în funcție de acuzele clinice principale (domeniile afectate de SpA), comorbiditățile pacientului, profilul de reacții adverse al terapiei și accesul la aceasta în diferite țări.
În funcție de domeniile afectate poate fi selectată terapia potrivită, dintre antiinflamatoarele nesteroidiene, medicamentele modificatoare de boală sintetice, biologice (inhibitori de TNF, IL17, IL23) sau inhibitorii de JAK kinază.
În cadrul unui simpozion satelit EULAR 2019 au fost trasate principalele direcții de evoluție a managementului SpA: studierea terapiilor țintite, personalizate și utilizarea inteligenței artificiale.
Sursa foto: EULAR
Realizarea de studii care implică grupuri mici de pacienți, selectați în funcție de biomarkeri, este un demers larg utilizat în oncologie, care este adoptat și în cercetarea reumatologică. O serie de studii-pilot în artrita psoriazică sau poliartrita reumatoidă a arătat că administrarea de terapii biologice în funcție de populația de celule inflamatorii predominantă în organismul pacientului poate conduce mai frecvent la atingerea unei activități scăzute a bolii.
Inteligența artificială poate juca un rol în practica reumatologică în general, și în gestionarea spondilitei anchilozante în special. În cadrul EULAR 2019 a fost propusă dezvoltarea de algoritmi de calcul rapid al unor parametri, pentru a facilita procesul diagnostic și de tratament:
- Scorurile de activitate ale bolii;
- Screening al afectării sistemice la pacienții cu SpA sau artrită psoriazică confirmate;
- Screening de SpA la pacienții cu durere lombară (una dintre cele mai comune manifestări inițiale ale bolii);
- Cuantificarea simptomelor de către pacient (nivelul de durere, fatigabilitate, funcționalitate fizică).
În cadrul spondilitei anchilozante se pot face progrese majore dacă sunt adresate provocările descrise de către pacienți: educația asupra bolii, managementul durerii, percepția comună și colaborarea dintre clinician și pacient.