Concluzia unui studiu publicat recent în revista Science este că durata de viață este determinată într-o proporție mult mai mare de factori genetici decât indicau până acum estimările clasice. În cadrul studiului, a fost propusă o reevaluare fundamentală a modului în care este estimată transmiterea de la o generație la alta a duratei de viață. Atunci când sunt eliminate cauzele externe de deces, precum accidentele, infecțiile sau violența, componenta genetică a longevității ajunge la aproximativ 50–55%.
Până în prezent, majoritatea studiilor pe gemeni au estimat că doar 20–25% din variația longevității este explicată genetic, iar analize mai recente bazate pe date genealogice au scăzut acest procent chiar sub 10%. Autorii noului studiu susțin însă că aceste estimări sunt profund influențate de un factor major, care nu a fost luat în calcul: mortalitatea extrinsecă.
Prin introducerea conceptului de „moștenire intrinsecă a duratei de viață”, definită ca influența genetică în absența mortalității extrinseci și condiționată de atingerea maturității biologice, a fost propusă o valoare standardizată de aproximativ 55%. Această valoare este comparabilă cu gradul de transmitere a altor trăsături complexe umane și cu cea observată în studiile experimentale pe animale.
Mortalitatea extrinsecă include decesele cauzate de factori externi, cum sunt accidentele, bolile infecțioase sau condițiile de mediu. În secolele XIX și începutul secolului XX, când s-au născut majoritatea grupurilor incluse în studiile clasice, aceste cauze aveau o pondere mult mai mare decât în prezent. În schimb, mortalitatea intrinsecă reflectă procesele biologice interne, precum îmbătrânirea, bolile cronice sau mutațiile genetice, fiind componenta asupra căreia genetica are cea mai mare influență.
Pentru a separa aceste două tipuri de mortalitate, cercetătorii au analizat date din mai multe grupuri de gemeni din Danemarca și Suedia, inclusiv din studiul SATSA, care include gemeni crescuți atât împreună, cât și separat. În paralel, au fost analizate date provenite de la frați din Statele Unite, pentru a testa dacă rezultatele sunt valabile și în afara populațiilor scandinave.
Autorii au utilizat modele matematice de mortalitate, fiind separate decesele cauzate de factori extrinseci de cele determinate de procese biologice interne. Prin simulări și ajustări progresive ale ratei mortalității extrinseci, cercetătorii au observat că, pe măsură ce această componentă este redusă sau eliminată, corelația duratei de viață între gemenii identici crește semnificativ.
„O contribuție genetică substanțială întărește rațiunea pentru eforturi la scară largă de a identifica variantele genetice asociate longevității, de a rafina scorurile de risc poligenic și de a corela diferențele genetice cu căi biologice specifice care reglează procesul de îmbătrânire”, au declarat autorii într-un articol publicat în Inside Precision Medicine.
Atunci când sunt eliminați sau reduși la minimum cauzele externe de deces, durata vieții ajunge să fie influențată în proporție mult mai mare de mecanismele interne ale îmbătrânirii. În acest context, aproximativ jumătate din diferențele observate între indivizi în ceea ce privește longevitatea pot fi atribuite diferențelor genetice, restul fiind explicate de factori de mediu, stil de viață și variații biologice individuale.
În plus, a fost observat că durata vieții variază și în funcție de cauza decesului: moartea prin cancer prezintă o componentă genetică moderată și relativ constantă, în timp ce bolile cardiovasculare și demența par a avea o eritabilitate mai mare la vârste mai tinere, care scade la vârste foarte înaintate.
În concluzie, prin acest studiu este schimbată perspectiva asupra longevității umane și sugerează că genetica joacă un rol mult mai important decât se considera anterior. Deși aproximativ jumătate din variația duratei de viață rămâne explicată de factori de mediu, stil de viață și procese biologice aleatorii, identificarea variantelor genetice implicate ar putea deschide noi direcții în cercetarea îmbătrânirii și în dezvoltarea strategiilor de prevenție și medicină personalizată.
Citește și:
- Câteva minute în plus de somn și mișcare, plus o dietă mai bună, asociate cu ani în plus de viață sănătoasă
- Oamenii trăiesc mai mult, dar nu și mai sănătos: creșterea longevității aduce cu sine și mai multe cazuri de cancer, diabet și boli cardiovasculare
- Proiectul Expozomului Uman: Factorii de mediu au un impact de 10 ori mai mare asupra longevității comparativ cu cei genetici
Material redactat cu ajutorul AI, verificat și editat de echipa Raportul de Gardă, formată din specialiști în domeniul medical.