Endometrioza asociază modificări hormonale specifice, incluzând niveluri ridicate de 11-cetotestosteron, un hormon din categoria androgenilor 11-oxigenaţi, conform unui nou studiu publicat în European Journal of Endocrinology. Modelul dezvoltat pentru a identifica persoanele cu endometrioză pe baza profilului hormonal a putut diferenţia corect pacientele care prezintă această afecţiune de cele sănătoase în peste 95% din cazuri.
Aceste rezultate deschid noi oportunităţi de diagnostic şi tratament pentru endometrioză. Dacă androgenii 11-oxigenați determină fiziopatologia endometriozei, atunci această afecţiune ar putea fi tratată prin ţintirea acestora. Contraceptivele orale şi metodele de supresie ovariană utilizate în prezent nu alterează concentraţiile acestor hormoni androgeni.
Endometrioza este o afecțiune cronică care afectează aproximativ 190 de milioane de femei la nivel mondial. Este caracterizată de prezenţa de celule din mucoasa uterină în alte regiuni ale corpului, frecvent în cavitatea peritoneală pelviană. Acestea pot prezenta modificări ca răspuns la variaţiile hormonale, asociind inflamaţie, durere şi dezvoltarea de ţesut cicatriceal.
Endometrioza şi evoluţia sa se află în strânsă legătură cu sinteza de estrogen şi progesteron, care se modifică pe perioada ciclului menstrual, producția locală de estrogen fiind un factor cheie al bolii prin promovarea inflamației și a creșterii țesuturilor la nivelul leziunilor. Rolul androgenilor în endometrioză a fost însă puţin investigat.
Identificarea unor biomarkeri relevanţi pentru endometrioză reprezintă o provocare, deoarece aceștia trebuie să reflecte cu acuratețe fiziopatologia endometriozei, să fie consecvenți între subtipuri și să nu varieze în funcție de stadiul ciclului menstrual sau de tratamentul hormonal.
Studiul a inclus aproape 160 de femei cu endometrioză confirmată şi aproape 60 fără acest diagnostic, fiind determinate concentraţiile hormonilor androgeni, inclusiv cei 11-oxigenați, care sunt produși de glandele suprarenale. Folosind date metabolomice, au fost generate modele statistice care au putut diferenţia participantele din grupul de control de cele cu endometrioză.
S-a constat că hormonii androgeni pot regla procesele asociate cu formarea leziunilor de endometrioză și pot influența fiziopatologia acestei afecţiuni. Modificările metabolismului androgenilor pot avea, de asemenea, efecte sistemice care cresc riscul formării leziunilor de endometrioză pe parcursul vieții, inclusiv modificări ale funcției celulelor imune și inflamație, ceea ce a fost constat și în alte afecţiuni care asociază exces de hormoni androgeni, precum sindromul ovarelor polichistice.