STUDIU. Ar putea fi endometrioza tratată cu antibiotice? Infecția endometrului cu Fusobacterium, prezentă în peste 60% din cazuri
Endometrioza este o afecțiune în care țesut similar mucoasei uterine (endometrului) crește în afara uterului. Natural, endometrul suferă modificări pe durata întregii vieți, iar în cursul ciclului menstrual, sub influența hormonală, se îngroașă pentru a pregăti o eventuală sarcină. În absența fecundării, stratul superficial al endometrului se dezlipește și este eliminat, formând scurgerile menstruale. Menstruația retrogradă (retrogade menstruation) este considerată a fi una din principalele cauze ale endometriozei. Aceasta presupune că sângele menstrual care conține celule endometriale se întoarce prin trompele uterine, în cavitatea pelviană, în timpul menstruației; când ar trebui, de fapt, să iasă din corp prin colul uterin și vagin. Astfel, celulele endometriale se pot depune în afara uterului, implanta și dezvolta.
Însă nu toate femeile care au menstruație retrogradă dezvoltă endometrioză, iar mecanismele și factorii declanșatori nu sunt pe deplin înțeleși, în ciuda faptului că între 10-15% din femeile de vârstă fertilă se confruntă cu endometrioza. În plus, diagnosticarea este tardivă, pot trece ani până când o femeie primește diagnosticul. Alte cauze cunoscute până acum ar putea fi metaplazia celulară (când celulele își schimbă forma – celulele din afara uterului se transformă în celule asemănătoare endometrului și încep să crească) sau celulele stem, care migrează în timpul menstruației retrograde.
Un nou studiu, publicat în Science Translational Medicine, indică faptul că bacteria patogenică Fusobacterium ar putea juca un rol cheie în formarea endometriozei ovariene. 64% dintre pacientele cu endometrioză au prezentat infecția în endometru, comparativ cu numai 7% dintre participantele din grupul de control, fără endometrioză (155 de participante în total, din Japonia). Un alt studiu de la finalul anului 2022, prezentat în cadrul conferinţei Infogyn, a asociat endometrioza cu un microbiom alterat al tractului genital, însă nu a indicat o singură clasă de bacterii sau mecanismele implicate.
Analizele de laborator (imunohistochimice și biochimice) au evidențiat faptul că activarea căii de semnalizare a factorului de creștere transformator β (TGF-β – transforming growth factor–β), determinată de infecția celulelor endometriale cu Fusobacterium, a condus la tranziția celulelor din fibroblaste în miofibroblaste pozitive pentru transgelină (TAGLN), care au căpătat capacitatea de a prolifera, a se implanta, și a migra in vitro.
Fusobacterium sunt bacterii întâlnite în mod natural în cavitatea bucală, intestin și vagin, însă în anumite condiții determină infecții și au fost legate de afecțiuni ale cavității bucale, ca gingivita. Citește și: CE SPUN STUDIILE despre sănătatea orală şi riscul de boli
Pentru a vedea dacă Fusobacterium ar putea afecta direct apariția și dezvoltarea endometriozei, echipa de cercetare de la Universitatea Nagoya (Japonia) a transplantat țesut endometrial de la un set de șoareci cu endometrioză, în cavitatea abdominală a altora. În câteva săptămâni, la șoarecii primitori s-au format leziuni endometriotice. Leziunile au fost abundente și mai mari la șoarecii care au fost, de asemenea, inoculați cu Fusobacterium, decât la cei care nu au fost inoculați. Tratarea șoarecilor cu antibiotice bazate pe metronidazol sau cloramfenicol, administrate vaginal, a redus dezvoltarea endometriozei și a micșorat numărul și dimensiunea leziunilor.
Conform declarațiilor autorilor pentru un editorial Nature, un studiu clinic la femeile cu endometrioză este în curs de desfășurare pentru a testa dacă antibioticele le-ar putea ameliora o parte simptome.
Totuși, datele au limitări și sunt observaționale în acest punct. Este nevoie de studii pe populații mai diverse și mai numeroase pentru a vedea exact care este rolul infecției în apariția endometriozei. Ca în orice afecțiune, cauzele și factorii implicați sunt multipli, iar mecanismele extrem de complexe.
Citește și:
- STUDIU. Primele rezultate despre eficacitatea imunoterapiei în cancerul endometrial: dostarlimab, în combinaţie cu tratamentul standard, prelungeşte supravieţuirea fără progresia bolii
- STUDIU. Riscul de cancer endometrial, evaluat prin testarea markerilor metilării ADN din probe auto-recoltate acasă
- #AACR23. Riscul de recidivă în cancerul endometrial, evaluat cu acuratețe printr-un algoritm AI care analizează imagini histopatologice