CE SPUN STUDIILE despre sănătatea orală şi riscul de boli
Igiena şi sănătatea orală au un impact asupra sănătăţii pe mai multe planuri, putând influenţa susceptibilitatea la diverse afecţiuni. Sănătatea orală deficitară este reprezentată de prezenţa gingivitei, parodontitei, edentulismul (pierderea dinţilor) şi a cariilor. Numărul de boli cu care se pot asocia afecţiunile orale este foarte ridicat, spre exemplu, un review publicat în International Journal of Dentistry a descris o serie de afecţiuni cu care se asociază edentulismul: hipercolesterolemia şi hipertrigliceridemia, bolile cardiovasculare (hipertensiune, insuficienţă cardiacă, boală cardiacă ischemică, scleroză aortică), afecţiunile gastrointestinale (gastrită, ulcer gastric sau duodenal), cancerul pancreatic, diabetul zaharat, boala renală cronică şi tulburările de somn.
Igiena orală deficitară este frecventă şi, în contextul demonstrării unei relaţii de cauzalitate între aceasta şi patologia umană, poate fi adresat ca factor de risc modificabil pentru a preveni numeroase boli. Igiena dentară neadecvată se asociază cu hipertensiunea, bolile cardiace, diabetul şi bolile pulmonare. Boala parondotală este, de asemenea, cauzată de lipsa unei igiene orale corespunzătoare. Boala parodontală determină un status proinflamator sistemic, care este implicat în etiologia bolilor cronice, inclusiv a bolilor cardiovasculare, boli cardiometabolice, neurologice, maligne şi autoimune, acestea fiind cauze majore ale morbidității și mortalității globale.
Sănătatea orală şi bolile cardiovasculare
Un studiu retrospectiv publicat în BMJ Open, care a inclus datele a aproape 65 000 de persoane, a concluzionat că boala parodontală se asociază cu creşterea riscului de boli cardiovasculare, cardiometabolice, autoimune şi ale sănătăţii mintale. Parodontita este o afecţiune a gingiilor care provoacă o serie de probleme, de la sângerări gingivale la pierderea dinţilor, şi presupune o inflamaţie prelungită. Un review sistematic şi meta-analiză publicat în 2020 în Clinical and Experimental Dental Research a identificat un risc ridicat de boli cardiovasculare la persoanele cu boală parodontală. Analiza a inclus 30 de studii şi cel mai ridicat risc determinat a fost cel de accident vascular cerebral. Asocierea cu riscul de boală cronică cardiacă a fost, de asemenea, importantă.
Parodontita se corelează cu fibroza cardiacă, conform unui studiu publicat în JACC: Clinical Electrophysiology. La cei 76 de pacienţi cu fibrilaţie atrială incluşi în studiu, cu cât a fost mai severă parodontita, cu atât a fost fibroza cardiacă mai pronunțată. Prezenţa fibrozei poate să determine apariţia aritmiilor, precum fibrilaţia atrială. Inflamaţia prelungită din contextul parodontitei ar putea să contribuie la progresia fibrozei cardiace.
Un raport de consens al Federaţiei Europene de Parodontologie şi Academiei Americane de Parodontologie, publicat în 2020 în Journal of Clinical Periodontology, a sintetizat dovezile ştiinţifice despre asocierile dintre parodontită şi bolile cardiovasculare. Principalele idei cuprinse au fost:
- pacienţii cu parodontită au disfuncţie endotelială semnificativă, rigiditate arterială, o grosime crescută a peretelui carotidian, un scor ridicat de calcificare arterială şi ar putea avea o prevalenţă mai ridicată a bolii arteriale periferice
- parodontita se asociază cu creşterea riscului de boală coronariană, infarct miocardic, boală cerebrovasculară, accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă, fibrilaţie atrială
- speciile bacteriene orale pot să pătrundă în circulaţie şi să cauzeze bacteriemie; de asemenea, patogeni parodontali au fost identificaţi la nivelul ţesutului aterotrombotic
- pacienţii cu parodontită au un nivel mai ridicat al unor mediatori inflamatori, precum proteina C reactivă şi interleukina 6, au dislipidemie mai frecvent, autoanticorpi şi pot să prezinte o creştere a factorilor coagulării
Pe baza acestor date adunate din studiile clinice, au fost elaborate o serie de recomandări. Persoanele cu parodontită ar trebui informate cu provire la riscul crescut de boli cardiovasculare şi ar trebui să ia măsuri pentru a minimiza expunerea la toţi factorii de risc cunoscuţi pentru aceste afecţiuni. Dacă au primit un diagnostic de boală cardiovasculară, pacienţii cu parodontită trebuie informaţi cu privire la riscul de complicaţii şi importanţa urmării recomandărilor referitoare la terapia bolii parodontale şi aplicarea măsurilor preventive. Pacienţii cu boli cardiovasculare trebuie să parcurgă o evaluare parodontală amănunţită, să trateze afecţiunile orale existente şi ia măsurile preventive necesare pentru a asigura o sănătate orală bună.
Ne ajută o igienă orală corespunzătoare să scădem riscurile asociate parodontitei?
Un studiu publicat în European Heart Journal a concluzionat că îmbunătăţirea igienei orale poate să reducă riscul cardiovascular asociat afecţiunilor orale. Studiul a inclus aproape 250 000 de persoane din cadrul National Health Insurance System/National Health Screening Cohort din Coreea, care au fost monitorizate pe o perioadă medie de 9,5 ani. Riscul de evenimente cardiovasculare (deces de cauză cardiacă, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral şi insuficienţă cardiacă) a fost mai mare la persoanele cu boală parodontală, care au avut un număr mai mare de carii dentare sau care au pierdut mai mulţi dinţi. Efectuarea unui periaj dentar în plus pe zi a fost asociată cu un risc semnificativ mai mic de evenimente cardiovasculare cu 9%. Vizitele regulate la stomatologie (o dată pe an sau des) pentru curățarea profesională au redus riscul cardiovascular cu 14%.
Reducerea riscului prin îmbunătăţirea igienei orale este importantă, mai ales pentru că afecţiunile orale nu se asociază doar cu riscul de dezvoltare a unor boli, ci şi cu o mortalitate ridicată. Conform unui studiu publicat în Scientific Reports, o sănătate orală deficitară se asociază cu creşterea mortalităţii indiferent de cauză, dar şi cu mortalitatea cardiovasculară şi respiratorie. Studiul a inclus datele prospective ale pacienţilor înrolaţi în studiile British Regional Health Study (BRHS) şi Health, Aging and Body Composition (HABC). Din studiu BRHS au fost incluşi aproape 2150 de participanţi, perioda de supraveghere fiind de 9 ani, iar din celălalt studiu au fost incluşi peste 3000 de participanţi, care au fost urmăriţi timp de 15 ani.
Cum influenţează sănătatea orală riscul de boli neurologice?
Persoanele care au o predispoziţie genetică la carii dentare, edentulism şi necesitatea protezelor dentare au mai multe leziuni silenţioase de boală cerebrovasculară la IRM (imagistică prin rezonanţă magnetică), conform unui studiu ale cărui rezultate au fost prezentate în cadrul Conferinţei Internaţionale despre Accidentul Vascular Cerebral din februarie 2023, organizată de American Heart Association. Aceşti participanți la studiu au avut cu 24% mai multe hiperintensităţi ale materiei albe la examenul IRM, precum şi un scor de leziuni microstructurale cu 43% mai ridicat, care reflectă arhitectura fină a creierului.
Studiul a inclus 40 000 de adulţi care nu aveau istoric de accident vascular cerebral din UK Biobank. Au fost căutate la aceştia 105 variante genetice care preduspun la carii, necesitatea protezelor dentare şi pierderea dinţilor. Relaţia dintre existenţa factorilor de risc genetici pentru sănătata orală şi afecţiunile cerebrale a fost investigată prin IRM. Afectarea cerebrală a fost indicată de prezenţa hiperintensităţilor la nivelul materiei albe, precum şi de identificarea leziunilor microstructurale. Hiperintensităţile materiei albe se asociază cu afectarea memoriei, echilibrului şi mobilităţii.
Diabetul zaharat şi sănătatea orală
Un review sistematic publicat în BMC Oral Health, care a inclus 53 de studii observaţionale, a concluzionat că diabetul zaharat de tip 2 a avut o prevalenţă semnificativ mai crescută la pacienţii cu parodontită, iar persoanele cu parodontită au avut mai frecvent diabet. Pacienții cu diabet zaharat de tip 2 care au avut un control glicemic slab au avut un risc mai ridicat de parodontită în comparație cu pacienții cu un control glicemic mai bun. La pacienții cu parodontită severă, incidența diabetului a fost semnificativ mai mare în comparație cu cei cu parodontită ușoară. Deoarece relaţia dintre aceste două afecţiuni este bilaterală, prevenţia sau controlul uneia poate să scadă incidenţa sau severitatea celeilalte, atunci când afecţiunea este deja instalată.
Riscul de cancer în funcţie de sănătatea orală
Parodontita se asociază cu un risc ridicat de dezvoltare a cancerului pulmonar, conform unui review sistematic şi meta-analiză publicat în Journal of Periodontal Research. Analiza a inclus 8 studii cu peste 167 000 de participanţi. Un studiu publicat în The Lancet Oncology a urmărit timp de peste 17 ani aproape 50 000 de bărbaţi pentru a evalua asocierile dintre boala parodontală şi cancer. Participanţii la studiu cu istoric de boală parodontală au avut un risc ridicat de a dezvolta cancer, în comparaţie cu grupul de control. În funcţie de localizarea tumorală, au fost identificate asocieri semnificative cu cancerul pulmonar, renal, pancreatic şi cu neopaziile hematologice. Un alt studiu, publicat în Cancer Epidemiology, Biomarkers & Prevention, a identificat asocieri semnificative ale pierderii dinţilor cu riscul de cancer al extremităţii cefalice şi gâtului, cancer esofagian şi pulmonar. Rezultatele acestor studii indică prezenţa unor asocieri dintre sănătatea orală şi dezvoltarea neoplaziilor în special la fumători. De asemenea, mortalitatea cancerului la persoanele cu afecţiuni parodontale ar putea fi mai rdicată, conform unui review publicat în Periodontology 2000.
Citeşte şi:
- CE SPUN STUDIILE despre somn și impactul asupra sănătății
- CE SPUN STUDIILE de la ESC Congress 2020 despre legătura dintre stilul de viață sănătos și sănătatea cardiovasculară
- CE SPUN STUDIILE: Când și cât de eficiente sunt de fapt probioticele?