CE SPUN STUDIILE despre somn și impactul asupra sănătății

  • Ce spun studiile



Somnul reprezintă sau ar trebui să reprezinte aproape o treime din viaţa unei persoane, fiind recomandat să aibă o durată între 7 şi 9 ore pe noapte. Totuşi, aproape jumătate din populaţia adultă doarme fie prea puţin, fie prea mult, iar 9 din 10 oameni nu au un somn bun, odihnitor.

Deşi durata are un rol important, calitatea somnului este esenţială. În timpul somnului, are loc o producţie de mediatori şi hormoni care reglează funcţionarea normală a organismului, astfel că lipsa unui somn adecvat se asociază cu o producţie insuficientă sau perturbată a acestor substanţe, ceea ce pe termen lung ar putea să implice dezvoltarea unor boli cronice.

abonare

Dar ce dovezi ştiinţifice avem în prezent despre impactul calităţii şi duratei somnului asupra sănătăţii umane?

Persoanele în vârstă de peste 50 de ani care dorm 5 ore sau mai puţin pe noapte au un risc mai ridicat de a dezvolta numeroase afecţiuni cronice pe măsură ce înaintează în vârstă, în comparaţie cu cele care obişnuiesc să doarmă mai mult, conform unui nou studiu publicat în PLOS Medicine. Analiza a inclus un grup de 8.000 de funcţionari publici din Regatul Unit, care nu au avut nicio boală cronică la vârsta de 50 de ani. Participanţii au completat un raport referitor la numărul de ore de somn în cursul examinărilor clinice la fiecare 4-5 ani, timp de 25 de ani.

Participanţii de la care au existat raportări ale obiceiurilor legate de somn începând cu vârsta de 50 de ani şi care au completat că dorm 5 ore sau mai puţin pe noapte au avut un risc cu 30% mai ridicat de a dezvolta multiple boli cronice faţă de persoanele care au dormit minim 7 ore pe noapte. Pentru cei la care au fost colectate aceste informaţii începând cu vârsta de 60 de ani, riscul a fost cu 32% mai ridicat la persoanele care au dormit maxim 5 ore pe noapte, iar în subgrupul supravegheat începând cu 70 de ani, riscul a fost cu 40% mai ridicat.

Bolile pentru care riscul a fost crescut sunt: diabet, cancer, boală coronariană, accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă, boală pulmonară cronică obstructivă, boală renală cronică, afecţiuni hepatice, depresie, demenţă, boli mintale, boala Parkinson şi artrită. Acest studiu nu a identificat asocieri cu afecţiuni şi la persoanele care au depăşit un număr de 9 ore de somn pe noapte, însă foarte puţini participanţi a depăşit acest număr de ore de somn.

Un alt studiu, publicat în 2018 în Sleep Science, a evidenţiat, de asemenea, o asociere între un somn mai scăzut de 5 ore pe noapte şi obezitate, hipertensiune, boli gastrointestinale şi hipercolesterolemie. Au fost incluşi peste 5000 de adulţi, care şi-au raportat numărul total de ore de somn din fiecare noapte. Acest studiu, însă, a evidenţiat şi o asociere între un somn mai îndelungat de 9 ore pe noapte şi bolile cardiovasculare.

Aşadar, este un somn prelungit dăunător pentru sănătate?

Un review realizat pe baza studiilor care au investigat asocierea dintre durata somnului, apariţia obezităţii şi a diabetului zaharat de tip 2 a concluzionat că da. Un număr prelungit de ore de somn pe noapte creşte riscul de apariţie a obezităţii şi diabetului zaharat de tip 2, efect ce poate fi explicat prin mai multe mecanisme:

  • Persoanele care dorm mai mult decât este recomandat prezintă adesea apnee în somn şi insomnie, care favorizează creşterea în greutate şi scad eliminarea sistemică a glucozei sub acţiunea insulinei
  • Sedentarismul şi dietele nesănătoase sunt mai frecvente la aceste persoane, ceea ce alterează sensibilitatea la insulină
  • Combinarea cu adormitul la o oră târzie determină un asincronism al funcţiilor organismului, ceea ce se asociază atât cu diabetul zaharat de tip 2, cât şi cu obezitatea

Rezultatele unui studiu prospectiv publicat recent în Journal of the American Geriatric Society, care a inclus aproape 2000 de persoane, sugerează că un somn prelungit se asociază şi cu demenţa şi boala Alzheimer. Riscul de demenţă a fost cu 69% mai ridicat la persoanele care dorm mai multe de 8 ore şi dublu la persoanele care adorm înainte de ora 21, faţă de cei care se culcă la ora 22 sau mai târziu. Fiecare oră în plus de somn a crescut riscul de demenţă cu 25%. Asocierile au fost mai puternice al persoanele cu vârste între 60 şi 74 de ani şi la bărbaţi.

Un alt nou studiu publicat în Experimental Physiology a evaluat asocierile dintre orele de somn şi dezvoltarea bolilor. Rezultatele au indicat că persoanele care adorm mai târziu au o activitate fizică mai redusă, dezvoltă mai frecvent rezistenţă la insulină şi au un risc mai ridicat de apariţie a diabetului zaharat de tip 2 şi a bolilor cardiovasculare.

Au fost determinate cinci subtipuri noi de insomnie
Sursa

Asocierile dintre durata şi calitatea somnului şi riscul de boli pot fi explicate de modificări epigenetice induse de lipsa unui somn adecvat, care alterează expresia genică. Consecinţele pot fi, spre exemplu, o creştere a numărului de celule inflamatorii, precum şi alterarea funcţională a acestora, conform unui studiu publicat în Journal of Experimental Medicine. Inflamaţia este implicată în apariţia bolilor cardiovasculare.

Ce se întâmplă atunci când avem un program de somn sănătos?

  • Un studiu prezentat în cadrul ESC Congress 2022 a evidenţiat că îmbunătăţirea calităţii şi duratei somnului scade riscul de boli cardiovasculare şi de accident vascular cerebral. Analiza a inclus 7200 de persoane, dezvăluind o prevalenţă ridicată a lipsei unui somn sănătos.
  • Un studiu desfăşurat pe 100 de studenţi a concluzionat că un somn de durată normală şi calitate crescută, precum şi un program de somn constant, se asociază cu creşterea performanţei academice.

Recomandări pentru a îmbunătăţi calitatea somnului:

  • Ar trebui stabilit unui program constant de somn, astfel încât adormirea şi trezirea să aibă loc la aceleaşi ore în fiecare zi
  • Somnul din timpul zilei ar trebui să fie limitat sau evitat
  • Dormitorul ar trebui să fie întunecat, lipsit de zgomote şi de animale de companie
  • Înainte de culcare, trebuie evitate cafeina, alcoolul şi mesele copioase
  • Exerciţiile fizice din timpul zilei pot să îmbunătăţească calitatea somnului

Citeşte şi: