CE SPUN STUDIILE de la ESC Congress 2020 despre legătura dintre stilul de viață sănătos și sănătatea cardiovasculară
Congresul Societății Europene din 2020 a fost unul special, diferit, la fel ca și circumstanțele la care a trebuit să se adapteze. „Pentru prima dată în istorie, profesioniștii din domeniul sănătății din jurul lumii au avut parte de același acces, imediat, la cunoștințe din domeniul cardiovascular”, declara Prof. Marco Roffi, președintele Comitetului de Congres. S-au înscris peste 116.000 de delegați, din 211 țări.
Ca în fiecare an, preocuparea ESC nu s-a oprit la subiecte legate de noile medicații care apar în patologia cardiovasculară, ci a mers către subiecte legate de stilul de viață – studii observaționale care răspund la întrebări importante pe care fiecare dintre noi ni le punem sau ni le vom pune la un moment dat în viață.
În rândurile ce urmează, vom prezenta patru studii prezentate anul acesta la ESC, care acoperă 5 factori importanți ai unui stil de viață sănătos: alimentația, somnul, sănătatea psihică și viața de cuplu.
Dacă sunteți medic sau profesionist din domeniul sănătății și sunteți interesat de cele mai importante subiecte prezentate la Congresul European de Cardiologie 2020, vă invităm să vă creați cont pe platforma Medic.raportuldegarda.ro.
Sunt toate dietele vegetariene sănătoase?
„Studiul nostru evidențiază calitatea nutrițională variabilă a alimentelor vegetale. Cercetările anterioare au arătat că femeile tind să mănânce mai multe alimente pe bază de plante și mai puține produse din surse animale decât bărbații. Studiul nostru sugerează însă că acest lucru nu garantează alegeri mai sănătoase și, la rândul său, o stare de sănătate mai bună”, a spus autorul, Dr. Matina Kouvari de la Universitatea Harokopio, Atena, Grecia.
Majoritatea studiilor din domeniu definesc dietele pe bază de plante pur și simplu ca fiind „vegetariene” sau „sărace în carne”, tratând astfel toate alimentele din plante ca fiind egale. Unicitatea acestui studiu a a constat în faptul că a examinat tipul de alimente pe bază de plante consumate, pe lângă cantitatea totală. Produsele sănătoase pe bază de plante au fost în principal alimentele cel mai puțin procesate, cum ar fi cerealele integrale, fructele, legumele, nucile, uleiul de măsline și ceaiul / cafeaua. Produsele nesănătoase pe bază de plante constau în sucuri, băuturi îndulcite, cereale rafinate, cartofi și orice fel de dulciuri (de exemplu, ciocolată, deserturi tradiționale grecești etc.).
Studiul a examinat legătura dintre cantitatea și calitatea alimentelor pe bază de plante și sănătatea inimii pe o perioadă de 10 ani.
În 2001 și 2002, studiul ATTICA a selectat aleatoriu un eșantion de adulți care trăiau în Atena, care nu aveau boli cardiovasculare sau alte afecțiuni cronice. Analiza actuală a inclus 146 de participanți obezi cu niveluri normale ale tensiunii arteriale, lipidelor din sânge și a glicemiei. Dieta a fost evaluată folosind un chestionar despre obiceiurile uzuale din anul precedent.
În decurs de un deceniu, aproape jumătate dintre acești participanți obezi au dezvoltat hipertensiune arterială, hiperglicemie și un nivel ridicat al lipidelor din sânge – o combinație deosebit de riscantă pentru sănătatea inimii.
Cu alte cuvinte, studiul relevă importanța unei diete sănătoase, însă atrage atenția că nu toate alimentele considerate a fi încadrate în gama vegetariană sunt neapărat și alimente sănătoase.
Este somnul de zi de lungă durată rău pentru sănătate?
Majoritatea oamenilor cred că amânarea alarmei este o activitate inofensivă: „Un pui de somn în timpul zilei este comun în întreaga lume și este considerat, în general, un obicei sănătos. O opinie comună este că a trage un pui de somn ziua îmbunătățește performanța și contracarează consecințele negative ale lipsei de somn. Studiul nostru provoacă aceste opinii larg răspândite”, a spus autorul studiului, Dr. Zhe Pan de la Universitatea de Medicină din Guangzhou, China.
Conform autorilor, cercetările anterioare privind legătura dintre somnul de zi și riscul de deces sau de boli cardiovasculare au produs rezultate contradictorii. În plus, nu au ținut cont de durata somnului pe timp de noapte.
Acest studiu a rezumat dovezile disponibile pentru a evalua relația dintre un somn de scurtă durată în timpul zilei și riscurile de deces din toate cauzele și bolile cardiovasculare. Un total de 313.651 de participanți din mai mult de 20 de studii au fost incluși în analiză. Aproximativ 39% dintre participanți aveau un obicei de a trage dormi ziua.
Analiza a constatat că cei care dorm mai mult ziua (considerat ca fiind mai mult de 60 de minute) a fost asociat cu un risc cu 30% mai mare de deces din toate cauzele și cu 34% mai mare de boli cardiovasculare în comparație cu lipsa unui pui de somn. Când s-a luat în considerare și durata somnului pe timp de noapte, somnul de zi a fost asociat cu un risc crescut de deces doar la cei care dormeau mai mult de șase ore pe noapte.
Rezultatele sugerează că un somn scurt (de 30 până la 45 de minute) ar putea îmbunătăți sănătatea inimii la persoanele care dorm insuficient noaptea.
Motivele pentru care dormitul mai mult pe timpul zilei afectează corpul sunt încă incerte, a spus dr. Pan, însă unele studii au sugerat că somnul lung de zi este legat de niveluri mai ridicate de inflamație, ceea ce este riscant pentru sănătatea inimii și longevitate.
Adolescenții deprimați sau anxioși riscă infarct miocardic la vârsta mijlocie
Depresia sau anxietatea în adolescență sunt corelate cu o probabilitate mai mare cu 20% de a face infarct miocardic la mijlocul vieții.
Autorul studiului, Dr. Cecilia Bergh, de la Universitatea Örebro din Suedia, a transmis un mesaj părinților: „Fiți vigilenți și căutați semne de stres, depresie sau anxietate care depășesc angoasa normală a adolescenților: căutați ajutor dacă pare să existe o problemă persistentă. Dacă un stil de viață sănătos este încurajat cât mai devreme posibil în copilărie și adolescență, este mai probabil să persiste până la maturitate și să îmbunătățească sănătatea pe termen lung”.
Acest studiu a investigat dacă afecțiuni precum depresia în adolescență (18 – 19 ani) sunt asociate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare la vârsta adultă. Cercetătorii au examinat și rolul pe care rezistența la stres (capacitatea de a face față stresului în viața de zi cu zi) îl are în această asociere.
Studiul a inclus 238.013 bărbați născuți între 1952 și 1956 care au fost supuși unor examinări extinse la sfârșitul adolescenței (ca parte a evaluării pentru serviciul militar obligatoriu) și au fost apoi urmăriți până la vârsta mijlocie (până la vârsta de 58 de ani). Evaluările la vârsta de 18 sau 19 ani au inclus examinări medicale, psihiatrice și fizice de către medici și psihologi.
Un total de 34.503 bărbați au fost diagnosticați cu o tulburare mentală non-psihotică (cum ar fi depresia sau anxietatea) la recrutare. Urmărirea apariției afecțiunilor cardiovasculare a fost făcută prin evidența medicală a spitalului. Rezistența la stres a fost măsurată printr-un interviu cu un psiholog și completarea unui chestionar, dar și pe baza caracteristicilor familiale, medicale, sociale, comportamentale și de personalitate.
Studiul a constatat că o tulburare mentală în adolescență a fost asociată cu riscul de a avea un infarct miocardic (infarct) până la vârsta mijlocie. Comparativ cu bărbații fără boală mintală în adolescență, riscul de infarct miocardic a fost cu 20% mai mare în rândul bărbaților cu diagnostic – chiar și după luarea în considerare a altor caracteristici în adolescență, cum ar fi tensiunea arterială, indicele de masă corporală, starea generală de sănătate și statutul socio-economic al părinților.
Asocierea dintre bolile mintale și IM a fost parțială, explicată de o rezistență mai scăzută la stres și o capacitate fizică mai redusă la adolescenții cu o tulburare mintală.
„O stare fizică mai bună în adolescență va contribui probabil la protejarea împotriva bolilor cardiace ulterioare, mai ales dacă oamenii rămân în formă pe măsură ce îmbătrânesc. Activitatea fizică poate atenua, de asemenea, unele dintre consecințele negative ale stresului. Acest lucru este relevant pentru toți adolescenții, dar cei cu o bunăstare mintală mai scăzută ar putea beneficia de sprijin suplimentar pentru a încuraja exercițiile și pentru a dezvolta strategii pentru a face față stresului”.
Este mai ușor să pierzi în greutate dacă faci parte dintr-un cuplu?
După ce în cadrul EuroPrevent 2019, un studiu demonstra că persoanele căsătorite sau care se află într-un cuplu pot renunța mai ușor la fumat, anul acesta, un nou studiu întărește ideea că, în doi, lucrurile se fac mai eficient. Astfel, studiul de la ESC 2020 demonstrează că supraviețuitorii infarctului miocardic pierd în greutate mai eficient dacă partenerul de viață se alătură efortului.
„Îmbunătățirea stilului de viață după un IM este o parte crucială în prevenția unui nou episod. Studiul nostru arată că atunci când soții se alătură efortului de a schimba obiceiurile, pacienții au șanse mai mari de a deveni mai sănătoși – în special atunci când vine vorba de slăbit”, a declarat autoarea studiului, Lotte Verweij, asistent medical și doctorand în cadrul Universitatății de Științe Aplicate din Amsterdam, Olanda.
Studiul RESPONSE-2 a constatat anterior că supraviețuitorii infarctului se adresau programelor de scădere în greutate, de activitate fizică și de renunțare la fumat, fiind mai predispuși să-și modifice comportamentele în comparație cu cei care primeau îngrijire obișnuită. În ambele grupuri, trăitul alături de un partener a fost legat de un succes mai mare în schimbarea obiceiurilor proaste. Cele mai notabile îmbunătățiri au fost la pacienții care au participat la programe de stil de viață și au trăit cu un partener.
Aproape jumătate (48%) dintre parteneri au participat la intervențiile privind stilul de viață. În comparație cu cei fără partener, pacienții cu un partener participant au fost de peste două ori mai probabil (odds ratio 2,45) să-și îmbunătățească obiceiurile în cel puțin unul dintre cele trei domenii (pierderea în greutate, exerciții fizice, renunțarea la fumat) în decurs de un an.
Rezultatele sunt naturale dacă se ia în calcul faptul că, de obicei, cuplurile împărtășesc un stil comun de viață, iar schimbarea acestuia este dificilă dacă doar unul dintre parteneri se angajează în ea. Conform autoarei, acest studiu nu a găsit o corelație în renunțarea la fumat.
Citește și:
- #ESCCongress. Mai puțin de 50% dintre pacienții cu risc cardiovascular foarte înalt obțin nivelul de colesterol optim, recomandat de ghidurile europene
- #ESCCongress. Primul ghid ESC dedicat sportului pentru pacienții cu afecțiuni cardiovasculare
- #ESCCongress. Renunțarea la fumat imediat după diagnosticul de fibrilație atrială conduce la o scădere a riscului de AVC cu 30%