Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

#ESCCongress. Renunțarea la fumat imediat după diagnosticul de fibrilație atrială conduce la o scădere a riscului de AVC cu 30%

mm
22 Sep 2020
205 Views

Persoanele care au renunțat la fumat imediat după ce au primit diagnosticul de fibrilație atrială au un risc cu 30% mai scăzut de a suferi un accident vascular cerebral și cu 16% mai mic de a deceda, indiferent de cauză. Deși aceste riscuri sunt într-adevăr reduse în comparație cu foștii fumători, probabilitatea de a întâmpina astfel de evenimente este în continuare crescută, comparativ cu persoanele care nu au fumat niciodată.

Dacă sunteți medic sau profesionist din domeniul sănătății și sunteți interesat de cele mai importante subiecte prezentate la Congresul European de Cardiologie 2020, vă invităm să vă creați cont pe platforma Medic.raportuldegarda.ro.

abonare

Datele provin dintr-un studiu desfășurat în Coreea de Sud, prezentat în cadrul Congresului Anual al Societății Europene de Cardiologie 2020, care a evaluat asocierea dintre renunțarea la fumat și riscul apariției unui AVC sau al decesului din diverse cauze, în rândul pacienților cu fibrilație atrială.

Rezultatele studiului au arătat că:

  • Persoanele care au renunțat la fumat imediat după ce au primit diagnosticul de fibrilație atrială au un risc cu 30% mai mic de a dezvolta AVC și cu 16% mai mic de deces indiferent de cauză, comparativ cu fumătorii activi;
  • Persoanele care au renunțat la fumat imediat după ce au primit diagnosticul de fibrilație atrială au un risc cu 19% mai mare de a dezvolta AVC și cu 46% mai mare de deces indiferent de cauză, comparativ cu persoanele care nu au fumat niciodată;
  • Fumătorii activi au un risc cu 84% mai mare de a dezvolta AVC și cu 66% mai mare de deces indiferent de cauză, comparativ cu persoanele care nu au fumat niciodată.

Se estimează ca până în anul 2030 fibrilația atrială să afecteze în jur de 17 milioane de oameni în Europa, iar momentan 1 din 4 adulți de vârstă mijlocie, atât din Europa cât și din Statele Unite ale Americii, suferă de această afecțiune. Pacienții cu FiA au un risc de 5 ori mai mare de a experimenta un accident vascular cerebral, acesta fiind și cea mai întâlnită cauză de deces în această situație.

ESCCongress 2020 riscul fumatului în rândul pacienților cu fibrilație atrială

Studiul prezentat la #ESCCongress în acest an a evaluat asocierea dintre renunțarea la fumat și riscul apariției unui AVC sau al decesului din diverse cauze, în rândul pacienților cu fibrilație atrială.

Desfășurarea studiului

În cadrul studiului au fost identificați peste 520.000 de pacienți diagnosticați recent cu fibrilație atrială, 62% dintre aceștia fiind bărbați, având o medie de vârstă de 61 de ani. Participanții au fost identificați din bazele de date ale Serviciului Național de Asigurări de Sănătate din Coreea și Institutului Național de Screening pentru Sănătate din Coreea.

Peste 97.000 de pacienți incluși în studiu au efectuat o primă vizită medicală de rutină cu mai puțin de 2 ani înaintea diagnosticării cu fibrilație atrială, și o a doua vizită medicală la doi ani după diagnostic. Persoanele din Coreea, cu vârste care depășesc 40 de ani, sunt sfătuite să facă vizite medicale de rutină din doi în doi ani. Nivelul de complianță al populației este ridicat, motiv pentru care în anul 2014, mai bine de 75% din coreenii cu vârste de peste 40 de ani trecuseră printr-un proces de screening al sănătății.

Participanții la studiu au fost grupați în funcție de statusul de fumător în următoarele categorii:

  • Nefumători (51,2%) – persoane care nu mai fumaseră niciodată;
  • Ex-fumători (27,3%) – persoane care au renunțat la obiceiul de a fuma înainte de a fi diagnosticate cu fibrilație atrială;
  • Foști fumători (6,9%) – persoane care au renunțat la obiceiul de a fuma imediat după ce au fost diagnosticate cu fibrilație atrială;
  • Fumători activi (14,6%) – persoane care fumau înainte și care au continuat să fumeze chiar și după ce au fost diagnosticate cu fibrilație atrială + persoane care au început să fumeze imediat după ce au fost diagnosticate cu fibrilație atrială.

Monitorizarea participanților s-a desfășurat pe o perioadă de 3 ani, timp în care au fost înregistrate 3.109 accidente vasculare cerebrale și 4.882 de decese din diverse cauze.

Rezultatele studiului au arătat discrepanțe semnificative în ceea ce privește riscul de a dezvolta accident vascular cerebral sau de a deceda din diverse motive, între categoriile studiate. Chiar dacă foștii fumători au un risc mai scăzut de a întâmpina astfel de evenimente, comparativ cu fumătorii activi, probabilitatea de mortalitate sau de a suferi un AVC este totuși mai mare în comparație cu cei care nu au fumat niciodată.

„Fumatul favorizează cheagurile de sânge, fapt care ar putea conduce la un accident vascular cerebral. Acesta ar putea fi motivul pentru care renunțatul la fumat scade riscul dezvoltării unui AVC. Dacă nu fumați, nici nu începeți. Iar dacă fumați, nu este niciodată prea târziu să renunțați. Indiferent cât de mult fumați, renunțarea la acest obicei va aduce numai beneficii pentru sănătate” – afirmă autoarea studiului Dr. So-Ryoung Lee, de la Spitalul Universitar Național din Seoul, Coreea de Sud.

Fumatul în perioada adolescenței și mortalitatea pe termen lung

Un alt factor care influențează riscul dezvoltării diverselor afecțiuni și riscul de deces în sine este vârsta la care o persoană începe să fumeze. Rezultatele unui studiu realizat în Israel arată că fumatul în perioada adolescenței târzii se asociază cu un risc crescut de mortalitate timpurie, indiferent de cauză.

Mai mult decât atât, datele au indicat o relație strânsă, de tip doză-răspuns, între numărul de țigări fumate de adolescenții de 17 ani și riscul mortalității timpurii. Studiul a fost prezentat, de asemenea, în cadrul #ESCCongress2020.

Congresul Societății Europene de Cardiologie

Studiul s-a desfășurat în Israel, sub forma unui chestionar realizat de către Forțele Defensive Israeliene (IDF). Acesta a inclus aproximativ 62.000 dintre soldații înrolați în IDF, care au oferit informații legate de stilul lor de viață și obiceiul de a fuma tutun. Media de vârstă a participanților a fost de 17,3 ani, mai mult de jumătate dintre aceștia fiind bărbați.

Participanții au fost împărțiți în patru grupuri, în funcție de statusul fumătorului și de numărul țigărilor fumate într-o zi:

  • Nefumători (67,6%);
  • Persoane care au renunțat la fumat (3,4%);
  • „Light smokers” (11,1%) – persoane care fumează până în 10 țigări pe zi;
  • „Medium smokers” (15,9%) – persoane care fumează între 10 și 20 de țigări pe zi;
  • „Heavy smokers” (2%) – persoane care fumează peste 20 de țigări pe zi.

Fumatul, modul de distribuție al grăsimii pe corp și boala arterială coronariană

Un al treilea studiu prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie din acest an, care are ca punct central fumatul și impactul acestuia asupra sănătății, analizează modul în care consumul de tutun influențează distribuția grăsimii în organism și cum acest obicei crește riscul dezvoltării bolii arteriale coronariene.

Rezultatele au arătat că persoanele care fumează au un indice al masei corporale mai mic în comparație cu nefumătorii, însă un raport VAT/SAT (țesut adipos visceral/țesut adipos subcutanat) mai mare. Mai mult decât atât, datele au indicat că persoanele care obișnuiesc să fumeze au un risc crescut de a dezvolta boală arterială coronariană (CAD) și cu 10% mai multe șanse de a dezvolta boală arterială aterosclerotică.

Studiul s-a desfășurat pe aproximativ 400 de pacienți care raportaseră dureri la nivelul pieptului și cărora le fusese recomandată o angiografie coronariană. 26% dintre aceștia erau fumători, iar 74% nu mai fumaseră niciodată. Oamenii de știință au determinat distribuția relativă a țesutului adipos subcutanat și visceral precum și impactul pe care statutul de fumător îl are asupra riscului de a dezvolta CAD.

Datele au mai arătat și că fumătorii prezentau o circumferință a șoldului mai mică, însă un raport talie-șold și VAT/SAT mai mare, comparativ cu nefumătorii. În ceea ce privește prevalența bolii arteriale aterosclerotice, aceasta a fost mai ridicată în rândul fumătorilor (64,5%) comparativ cu persoanele care nu mai fumaseră niciodată.

Citește și: