Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

BREAKING NEWS. Succesul tratamentului depresiei: testul genetic care indică eficiența terapiei cu escitalopram

mm
25 ian. 2018
3502 Views

Depresia și alte boli psihice au fost diagnosticate de-a lungul timpului în funcție de anumite semne și simptome, mai mult sau mai puțin subiective, nu după cauza care le-a produs. În prezent putem înțelege creierul uman dintr-o multitudine de perspective (genetice, biologice, sociale, cognitive), motiv pentru care psihiatria de precizie începe să se afirme ca o nouă frontieră în managementul bolilor mintale.

Conform unui studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea Karolinska din Suedia, genotiparea unei enzime din famila citocromului P450 poate arăta exact pentru ce pacienți este eficientă terapia cu escitalopram (Lexapro), cel mai folosit antidepresiv în prezent. Această descoperire ar putea determina evitarea unor cheltuieli inutile și ar putea crește eficacitatea terapiei printr-o abordare personalizată.

Sursa foto – Medical News Today

Informații esențiale din studiu

  • echipa de la Universitatea Karolinska a studiat modul în care diferite genotipuri asociate cu enzima CYP2C19 se corelează cu predispoziția de a schimba escitalopramul cu alt antidepresiv
  • 2087 de pacienți au fost grupați în funcție de capacitatea enzimei CYP2C19 de a metaboliza escitalopramul și s-a măsurat concentrația serică a medicamentului
  • concentrațiile de escitalopram au fost semnificativ scăzute în serul pacienților din categoria de rapid metabolizatori și mult crescute la cei cu un deficit de metabolizare
  • vârsta s-a dovedit un element important care influențează rata de succes terapeutic
  • testarea genetică a pacienților ar ajuta clinicienii să ajusteze dozele pentru a se asigura că tratamentul este un succes
  •  pentru că enzima CYP2C19 este implicată în metabolizarea multor antidepresive din clasa SSRI, utilitatea clinică a testării genetice pentru depresie s-ar putea extinde

De ce un tratament psihiatric personalizat pentru depresie?

Profesorul Jonathan Flint, psihiatru la Universitatea din California (UCLA) explică importanța abordării personalizate a terapiei pacientului depresiv:

„Cea mai simplă analogie este cea cu febra. Febra poate avea nenumărate surse – de la o infecție ușoară la ceva amenințător de viață cum e cancerul. Deci dacă diagnostichezi febra și recomanzi aspirină pentru a o trata evident acesta nu e medicamentul potrivit. Suntem într-o situație asemănătoare când vine vorba de o persoană care se simte deprimată și punem un diagnostic de depresie. Putem să clasificăm boala în funcție de severitate în prezent, dar nu putem asocia acel diagnostic cu tratamentul corect”

În cazul escitalopramului și al altor antidepresive, modul în care fiecare pacient metabolizează substanța este foarte varibil, astfel încat se pot înregistra niveluri serice ale medicamentului ori foarte scăzute, ori foarte crescute, ceea ce determină instalarea efectelor adverse sau incapacitatea atingerii valorilor terapeutice ale substanței. În ambele cazuri, terapia antidepresivă este considerată un eșec.

Sursa foto – Welldoing

Escitalopram aparţine grupei de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI). Aceste medicamente acţionează la nivel cerebral asupra sistemului serotoninergic, contribuind la creșterea concentraţiei de serotonină. Medicamentul este metabolizat în mare parte prin intermediul enzimei CYP2C19 la nivelul ficatului.

Mecanismul general prin care se metabolizează medicamentele la nivel hepatic Sursa foto – Slideshare

CYP2C19 este o enzimă hepatică din familia de enzime ale citocromului P450 care acționează pe cel puțin 10% dintre medicamentele folosite în prezent. Printre acestea se numără tratamente antiagregante cum este clopidogrelul, inhibitori de pompă de protoni – omeprazol, antimalarice sau anxiolitice precum diazepamul.

Ce aduce nou studiul în abordarea pacientului depresiv?

Studiile anterioare care au evaluat efectul CYP2C19 nu au reușit să arate relevanța sa în tratamentul cu escitalopram.

Pentru noul studiu, care a fost publicat în revista Americal Journal of Psychiatry, concentrația serică a escitalopramului a fost măsurată la 2.087 de pacienți, la care s-a realizat testarea genetică. Echipa de la Universitatea Karolinska a studiat modul în care diferite genotipuri asociate cu enzima CYP2C19 se corelează cu predispoziția de a schimba escitalopramul cu alt antidepresiv. Acest fenomen a reprezentat obiectivul pricipal al studiului și a fost considerat un eșec terapeutic.

Pacienții au fost împărțiți în categorii, pe baza capacității individuale de metabolizare a escitalopramului, aceasta fiind dictată de genotipul CYPC19, pe care îl prezentau.

  • Cei la care lipseau alelele funcționale ale genei erau în grupul de metabolizatori lenți
  • Cei din grupul metabolizatorilor intermediari purtau o alelă nefuncțională
  • La cealaltă extremă se aflau metabolizatorii ultra-rapizi.

Aceste cateogorii au fost comparate cu un grup de referință, al metabolizatorilor normali (extensivi). S-a considerat eșec terapeutic dacă pacienții au schimbat antidepresivul folosit în decurs de un an.

Nivelul seric de escitalopram a variat semnificativ în funcție de genotipul CYP2C19 al pacientului. Concentrațiile de escitalopram erau semnificativ scăzute în serul pacienților din categoria de rapid metabolizatori și erau mult crescute la cei cu un deficit de metabolizare (de până la 3,3 ori mai mari).

Comparativ cu grupul de referință, un procent mai mare de pacienți din grupurile în care medicamentul s-a metabolizat slab sau ultrarapid a schimbat escitalopramul cu un alt antidepresiv în decurs de un an, sugerând eșecul terapeutic în aceste grupuri.

Vârsta s-a dovedit un element important care influențează rata de succes terapeutic. În cazul pacienților sub 50 de ani, concentrația serică a medicamentului a rămas relativ constantă. O creștere pronunțată s-a observat în cazul celor peste 65 de ani.

Cum arată viitorul în tratamentul depresiei ?

„La pacienții la care enzima CYP2C19 este inactivă, o doză inițială de 10 mg este egală din punct de vedere funcțional cu o doză de 40 mg din cauza metabolizării ineficiente” – explică Dr. Magus Ingelman-Sundberg, șeful departamentului de fiziologie și farmacologie de la Universitatea Karolinska, Suedia

Mulți pacienți care sunt tratați cu escitalopram acuză o anxietate marcată în primele săptămâni, iar cauza acestor simptome este pusă pe seama dozei mult prea mari a medicamentului. Bolnavii schimbă antidepresivul pentru că tratamentul primit nu a fost ajustat în funcție de profilul fiecăruia, iar concentrația primită a provocat reacții adverse.

Mesajul Dr.Ingelman-Sundberg este că identificarea genotipului CYP2C19 ar trebui să fie o prioritate pentru un clinician înainte de a prescrie escitalopram și alte medicamente din categoria SSRI și să ajusteze dozele pentru a se asigura că tratamentul este un succes.

Următoarea etapă ar fi o analiză cost-beneficiu a testării genetice în masă pentru a contribui la deciziile medicale.

Articole similare

Leave a Comment

Your email address will not be published.