STUDIU. Dieta vegetariană, asociată cu un risc mai crescut de depresie la bărbați
Vegetarianismul este considerat a fi un stil de viață sănătos, lucru care îl face un trend atractiv în țările dezvoltate. În vestul Europei, eliminarea completă a produselor animale – veganismul – a înregistrat o creștere de 350% în ultimii 10 ani. Datele medicale confirmă parțial opinia publică, dieta vegetariană fiind asociată cu o scădere a riscului de diabet, obezitate și boli cardiovasculare. Totuși, alimentația nu influențează doar sănătatea fizică, ci și pe cea mintală. Așadar, are excluderea cărnii din alimentație efecte negative asupra psihicului?
Un studiu realizat de National Institutes of Health (NIH), care a inclus peste 9.600 de bărbați, a demonstrat că dieta vegetariană este asociată cu apariția simptomelor sugestive pentru depresie.
Informații cheie:
- în grupul vegetarienilor s-au identificat mai multe cazuri cu depresie moderată spre ușoară (12.3%) față de grupul non-vegetarienilor ( 7.4%)
- riscul de a dezvolta depresie severă a fost mai mare la vegetarieni (6.8%) față de non-vegetarieni (3.9%)
- s-a identificat o asociere între durata vegetarianismului și simptomele sindromului depresiv;
Aceste date provin din primul studiu observațional amplu care arată relația dintre dieta vegetariană și simptomele depresive la bărbați.
Bărbații evaluați au fost selectați dintr-un important studiu populațional, Avon Longitudinal Study of Parents and Children (ALSPAC), cunoscut și sub numele de Copiii anilor ’90, realizat de Universitatea din Bristol pentru a investiga factorii multipli care influențează dezvoltarea individului și relația dintre generații. Studiul a avut numeroase aplicații în medicină, educație și alte științe sociale.
14.541 de femei însărcinate din Mare Britanie care au născut în perioada 1991-1992 și partenerii lor au completat chestionare menite să evalueze starea mentală. 9.668 dintre bărbații chestionați au fost incluși în trialul realizat de NIH.
Aceștia au completat un chestionar care determină severitatea depresiei – Edinburgh Postnatal Depression Scale (EPDS). Un scor mai mare de 10 a fost asociat cu depresia ușoară spre moderată, iar un scor mai mare de 12 indicând depresie severă. În grupul vegetarienilor, un scor mai mare de 10 a fost înregistrat în 12,3% din cazuri, pe când în grupul non-vegetarienilor în 7,4 % din cazuri. Simptomele de depresie severă cu un scor EPDS mai mare de 12 au fost mai frecvente în grupul vegetarienilor (6,8%) decât la non-vegetarieni (3,9%).
Cauza acestor tulburări psihice este considerată un efect al deficitelor nutriționale, cum ar fi cobalamina (vitamina B12), acidul folic și fierul. Cobalamina are un rol esențial pentru buna funcționare a sistemului nervos și, alături de acidul folic, joacă un rol important în sinteza de ADN și producerea globulelor roșii. Această vitamină se găsește doar în produsele animale. Acidul folic intervine și în sinteza unor neurotransmițători precum serotonina și dopamina, al căror deficit determină apariția stărilor depresive.
Deși aceste rezultate arată o corelație între depresie și vegetarianism, sunt necesare mai multe studii randomizate care să arate relația de cauzalitate. Este posibil ca vegetarianismul să fie atât o cauză, cât și un efect al depresiei.
Totuși, Dr. Joseph R. Hibbeln, șeful departamentului Nutritional Neurosciences de la NIH, este optimist deoarece studiul demonstrează rolul pe care nutriția îl joacă în patogenia bolilor psiho-comportamentale și încurajează dezvoltarea unui nou domeniu care îmbină psihiatria cu nutriția. Ca dovadă a interesului lumii medicale pentru acest domeniu, prima conferință realizată de International Society for Nutritional Psychiatry Research (ISNPR), care a avut loc anul trecut, a înregistrat peste 500 de participanți.
Studiul SMILES și rolul dietei în prevenirea depresiei
Dr. Felice Jacka, director al ISNPR și al departamenului Food and Mood Center din cadrul Universității Deakin din Australia consideră că ALSPAC este unul dintre cele mai bune studii de cohortă din lume. Dr. Jacka a fost vegetariană și a explicat pentru Medscape experiența personală:
„Mi-am schimbat dieta datorită cercetărilor la care am lucrat. Am observat că pe măsură ce creșteam aveam probleme cauzate probabil de lipsa de fier. Tot timpul adormeam în clasă. Carnea roșie este importantă pentru aportul de zinc, fier și alte minerale. Trebuie să înțelegem că mai mult nu înseamnă neapărat mai bine și cred că soluția este să consumăm cantități mici de produse din carne de calitate .”
Anul acesta, rezultatele studiului SMILES la care a contribuit Dr. Jacka au arătat că includerea într-un grup de sprijin concentrat pe nutriție este mult mai benefică pentru pacienții cu depresie decât includere într-un grup de sprijin social. Studiul s-a desfășurat în Australia pe o perioadă de 12 săptămâni și a inclus 67 de adulți cu tulburare depresivă majoră. Rezultatele au indicat un scor Montgomery-Ǻsberg (Montgomery-Ǻsberg Depression Rating Scale – MADRS) mult mai bun la grupul în care s-a intervenit asupra dietei, 32% au obținut o remisiune a simptomelor, comparativ cu 8% în grupul de sprijin social.
„SMILES este primul studiu intervențional care a demonstrat că dacă persoanele sunt ajutate să își îmbunătățească dieta se observă un impact masiv asupra simptomelor depresive.” – Dr. Jacka
- Informații legate de Ziua Mondială a Sănătății Mintale – aici
- Un infografic care arată atitudinea românilor față de bolile mintale găsiți – aici
- Despre instrumentul propus de Google pentru screeningul depresiei în populație – aici