Un nou review publicat în revista Genes & Diseases atrage atenția asupra impactului tot mai mare al infecției cu papilomavirusuri umane (HPV) la nivel global și evidențiază progresele recente în prevenirea și tratamentul cancerelor asociate acestuia.
HPV este un virus transmis în principal pe cale sexuală, dar și prin contact direct piele- mucoase. În majoritatea cazurilor, infecția nu produce simptome și se elimină spontan, însă anumite tulpini pot duce la apariția verucilor genitale sau a leziunilor precanceroase care, netratate, pot progresa către cancer. Există peste 100 de tipuri de HPV, dintre care aproximativ 14 sunt considerate cu risc oncogen crescut, cele mai importante fiind HPV 16 și 18.
HPV este responsabil pentru aproape toate cazurile de cancer de col uterin și contribuie semnificativ la apariția cancerelor anale, peniene, vulvare, vaginale și orofaringiene, cu o creștere notabilă a incidenței acestora, în special la bărbați. Mecanismul central al carcinogenezei este infecția persistentă cu tulpini cu risc înalt și integrarea ADN-ului viral în genomul celulei gazdă. Acest proces determină supraexprimarea proteinelor virale E6 și E7, care inactivează mecanismele de suprimare tumorală, dereglează ciclul celular, promovează instabilitatea genomică și favorizează transformarea malignă.
Prevenția rămâne cea mai eficientă strategie de reducere a poverii bolii. Vaccinurile profilactice disponibile oferă protecție solidă împotriva principalelor tulpini oncogene HPV și au dus deja la scăderea semnificativă a infecțiilor și a leziunilor precanceroase. În Uniunea Europeană, vaccinarea HPV este disponibilă din 2006, iar în prezent sunt autorizate trei vaccinuri: bivalent, tetravalent și nonavalent. Noile generații de vaccinuri urmăresc extinderea protecției către un număr mai mare de tulpini oncogene și îmbunătățirea accesului la nivel global, inclusiv în regiunile cu resurse limitate.
Citește și: Gardasil 9 – Vaccinul care poate preveni până la 90% dintre tipurile de cancer asociate cu HPV
Dincolo de prevenție, cercetarea actuală se concentrează pe tratamente pentru infecțiile persistente și cancerele deja dezvoltate. Strategiile includ vaccinuri terapeutice, în special pe bază de ADN, și imunoterapii antigen-specifice care stimulează răspunsul imun celular împotriva celulelor infectate sau tumorale, având ca ținte principale proteinele E6 și E7. Sunt investigate, de asemenea, abordări inovatoare precum CRISPR/Cas9 pentru editare genetică, inhibitorii punctelor de control imun și terapiile combinate. În paralel, progresele în chirurgie, chimioterapie și radioterapie îmbunătățesc controlul bolii și reduc efectele adverse, iar tumorile HPV-pozitive prezintă, în general, un răspuns terapeutic mai bun, susținând dezvoltarea medicinei personalizate.
Controlul eficient al cancerelor asociate HPV necesită o abordare integrată care combină vaccinarea, screeningul și tratamentele adaptate individual. Dezvoltările din imunoterapie, gene therapy și medicina de precizie oferă perspective importante pentru îmbunătățirea supraviețuirii și a calității vieții pacienților, cu impact deosebit în țările cu acces limitat la servicii medicale avansate.
La nivel european, ghidurile recente pentru screeningul cancerului de col uterin indică o schimbare importantă de abordare, prin introducerea testării HPV ca metodă principală de depistare precoce, în locul citologiei clasice Babeș-Papanicolau. Elaborate de Grupul de Experți al Inițiativei Comisiei Europene pentru Cancerul de Col Uterin (EC-CvC), sub coordonarea IARC și JRC, recomandările vizează testarea femeilor asimptomatice cu vârste între 30 și 64 de ani, cu posibilitatea începerii de la 25 de ani, în funcție de contextul național. Citologia și co-testarea nu mai sunt considerate standard, deoarece testarea HPV oferă o sensibilitate mai mare în detectarea leziunilor precanceroase (CIN2+) și permite intervale mai lungi între screeninguri. Implementarea acestor schimbări necesită modernizarea infrastructurii, formarea personalului și asigurarea accesului echitabil, fiind aliniată obiectivului Organizației Mondiale a Sănătății de eliminare a cancerului de col uterin.
La nivel de politici de sănătate publică, Planul European de Combatere a Cancerului (2021) stabilește ținte clare de prevenție, inclusiv vaccinarea a cel puțin 90% dintre fetele până la 15 ani și creșterea acoperirii vaccinale și la băieți până în 2030. În același cadru, Comisia Europeană pregătește o recomandare a Consiliului privind cancerele prevenibile prin vaccinare, inclusiv cele asociate HPV, împreună cu măsuri pentru reducerea barierelor de acces, îmbunătățirea comunicării și combaterea dezinformării.
Citește și:
- STUDIU. Un nou tip de vaccin împotriva HPV are efecte atât profilactice, cât și terapeutice asupra infecțiilor active
- FDA extinde indicația vaccinului anti-HPV, Gardasil 9, pentru prevenția cancerului de cap și gât
- #ASCO2017: Vaccinarea anti-HPV scade riscul de infecții orale cu tulpini HPV oncogenice
Acest material a fost realizat cu sprijinul inteligenței artificiale și revizuit editorial de echipa Raportuldegardă.ro.