Un nou studiu publicat în The Journals of Gerontology Series A Biological Sciences and Medical Sciences arată că un algoritm bazat pe inteligență artificială poate evalua cât de rapid îmbătrânește organismul uman prin analiza unei simple radiografii de torace. A fost demonstrat că un model de tip deep learning este capabil să identifice modificări subtile legate de vârstă la nivelul cordului și plămânilor, fiind capabil să determine starea generală de sănătate mai eficient decât metodele biologice clasice bazate pe analiza ADN-ului cunoscute sub denumirea de ”ceasuri epigenetice”.
Studiul a comparat performanța algoritmului de inteligență artificială denumit CXR Age cu două dintre cele mai utilizate instrumente de estimare a vârstei biologice – Horvath Age și DNAm PhenoAge – ambele bazate pe modificări epigenetice măsurate la nivelul ADN-ului. Analiza a inclus date provenite de la 2.097 de adulți înscriși într-un program de cercetare desfășurat în Statele Unite care urmărește evoluția stării de sănătate în timp.
Rezultatele au arătat că vârsta estimată de modelul CXR Age a fost strâns corelată cu semne precoce de îmbătrânire cardio-pulmonară, precum prezența calcificărilor coronariene, scăderea funcției pulmonare, fragilitatea fizică și niveluri crescute ale unor proteine asociate cu neuro-inflamația și procesele de îmbătrânire. În comparație testele bazate pe ADN au prezentat asocieri mai slabe cu îmbătrânirea, mai ales în rândul adulților de vârstă mijlocie.
„Aceste rezultate sugerează că inteligența artificială aplicată imaginilor medicale poate dezvălui modul în care organele noastre îmbătrânesc. Aceste informații ar putea ajuta în viitor medicii să identifice persoanele cu risc crescut de boli asociate vârstei, înainte ca simptomele să apară.” a declarat Douglas P. Kiel, profesor și medic primar, director al Centrului de Cercetare Musculoscheletală din cadrul Hinda and Arthur Marcus Institute for Aging Research, într-un articol publicat în Medical Xpress.
Concluziile studiului pot indica o sensibilitate superioară a analizelor imagistice asistate de inteligență artificială în detectarea modificărilor subtile ale organelor, înainte de apariția manifestărilor clinice ale bolilor.
Concluziile studiului arată că vârsta estimată pe baza radiografiilor de torace, cu ajutorul unui algoritm de inteligență artificială, poate reprezenta un indicator mai sensibil și mai relevant al îmbătrânirii cardio-pulmonare comparativ cu ceasurile epigenetice tradiționale în special la adulții de vârstă mijlocie. Aceste rezultate susțin potențialul utilizării inteligenței artificiale împreună cu imagistica medicală în evaluarea riscului biologic și în dezvoltarea unor strategii personalizate de prevenție și monitorizare a sănătății pe termen lung.
Citește și:
- România nu este încă pregătită pentru implementarea inteligenței artificiale în sănătate. Un nou raport OMS evidențiază bariere sistemice importante
- Distribuția grăsimii corporale, în special cea viscerală, este un predictor mai puternic al îmbătrânirii inimii decât indicele de masă corporală
- Oamenii trăiesc mai mult, dar nu și mai sănătos: creșterea longevității aduce cu sine și mai multe cazuri de cancer, diabet și boli cardiovasculare