Un nou studiu de amploare, publicat în revista Cancer, scoate la iveală riscurile multiple cu care se confruntă femeile aflate la postmenopauză care au exces ponderal și boli cardiovasculare (BCV). Cercetarea, condusă de Dr. Heinz Freisling de la Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), arată că riscul de a dezvolta cancer de sân este semnificativ mai mare în cazul femeilor care au atât un indice de masă corporală (IMC) crescut, cât și boli cardiovasculare, comparativ cu cele fără afecțiuni cardiace.
Folosind date din două dintre cele mai mari cohorte epidemiologice europene, European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition (EPIC) și UK Biobank, au fost analizate cazurile a peste 168.000 de femei aflate la postmenopauză care, la momentul includerii, nu aveau diabet de tip 2 sau boli cardiovasculare. Pe o perioadă de urmărire de peste un deceniu, cercetătorii au înregistrat aproape 6.800 de cazuri de cancer mamar.
Rezultatele confirmă ceea ce specialiștii bănuiau de mult: obezitatea nu este doar un factor de risc individual pentru cancerul mamar în postmenopauză, ci devine cu atât mai periculoasă în prezența bolilor cardiovasculare. La fiecare 5 kg/m² în plus la IMC, riscul de a dezvolta cancer de sân a crescut cu 31% în rândul femeilor care au dezvoltat BCV pe parcursul studiului. În schimb, la femeile fără BCV, creșterea riscului a fost de doar 13% pentru aceeași creșe de IMC.
Un alt aspect interesant este că prezența sau absența diabetului de tip 2 nu a influențat semnificativ relația dintre IMC și riscul de cancer, ceea ce sugerează o interacțiune biologică specifică între bolile cardiovasculare și cancer, care necesită studii suplimentare.
Legătura dintre obezitate și cancer
Obezitatea este un factor de risc cunoscut pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, endometrial, colorectal și pancreatic. Dar care sunt mecanismele prin care excesul de țesut adipos contribuie la apariția cancerului?
În cazul cancerului de sân la femeile în postmenopauză, un mecanism esențial este producția crescută de estrogen de către țesutul adipos. După menopauză, ovarele încetează să mai producă estrogen în cantități mari, iar grăsimea corporală devine principala sursă de estrogen. Nivelurile crescute de estrogen, în special estronă, favorizează proliferarea celulelor mamare și pot duce la transformări maligne.
În plus, obezitatea este asociată cu o inflamație cronică de intensitate redusă, care creează un mediu favorabil dezvoltării tumorilor. Celulele adipoase secretă citokine inflamatorii precum IL-6 și TNF-α, care pot deteriora ADN-ul și afecta procesele normale de reparare celulară. Totodată, obezitatea compromite supravegherea imună, reducând capacitatea organismului de a recunoaște și elimina celulele anormale.
Un alt mecanism cheie este rezistența la insulină. Persoanele obeze au adesea niveluri crescute de insulină și factori de creștere similari insulinei (IGF), care stimulează proliferarea celulară și inhibă moartea programată a celulelor (apoptoza), contribuind astfel la formarea tumorilor.
De ce agravează bolile cardiovasculare acest risc?
Relația dintre obezitate și cancer este deja bine documentată, însă această cercetare aduce o contribuție importantă prin faptul că analizează modul în care bolile cardiovasculare modifică acest risc.
Bolile cardiovasculare și cancerul împărtășesc numeroși factori de risc comuni: obezitatea, alimentația nesănătoasă, sedentarismul, fumatul și îmbătrânirea. De asemenea, ambele tipuri de boli sunt marcate de inflamație sistemică, stres oxidativ și dereglări metabolice.
Femeile cu BCV au mai des disfuncții endoteliale, circulație sanguină afectată și niveluri crescute de markeri inflamatori. Aceste probleme pot amplifica efectele obezității asupra riscului de cancer, destabilizând și mai mult microambientul tisular.
Mai mult, anumite medicamente utilizate în tratamentul bolilor cardiovasculare sau modificările hormonale și metabolice care survin după un eveniment cardiac ar putea influența metabolismul grăsimilor și hormonilor, în moduri care interacționează cu procesele de formare a cancerului. Deși acest aspect este încă insuficient cercetat, rezultatele studiului sugerează că femeile cu BCV reprezintă o categorie cu risc oncologic ridicat, în special dacă sunt supraponderale sau obeze.
Ce înseamnă aceste rezultate pentru prevenție și screening?
Concluziile acestui studiu au implicații importante pentru strategiile personalizate de Prevenție. În prezent, programele de screening pentru cancerul de sân iau în calcul în principal vârsta și istoricul familial. Însă, integrarea unor factori suplimentari, precum IMC-ul și sănătatea cardiovasculară, ar putea permite dezvoltarea unor modele de screening stratificat în funcție de risc. Femeile cu obezitate și BCV ar putea beneficia de monitorizare mai frecventă și precoce.
De asemenea, rezultatele deschid noi direcții pentru studii intervenționale. După cum subliniază Dr. Freisling, femeile cu antecedente de boli cardiovasculare au fost adesea excluse din studiile privind pierderea în greutate în scopul prevenției bolilor oncologice. Acest lucru poate fi o lacună importantă, având în vedere riscurile identificate.
În plus, rezultatele susțin ideea unor campanii de prevenție integrată. Promovarea unei greutăți sănătoase și reducerea riscului cardiovascular pot aduce beneficii duble: scăderea incidenței bolilor de inimă și a cancerului, două dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate în rândul femeilor aflate la postmenopauză.
Un semnal de alarmă pentru sănătatea publică
Din perspectivă de sănătate publică, studiul cuantifică impactul acestei combinații periculoase: prezența simultană a unui IMC ≥ 25 și a bolilor cardiovasculare duce la 153 de cazuri suplimentare de cancer mamar la 100.000 de femei pe an, o povară considerabilă care ar putea fi redusă prin intervenții țintite.
Având în vedere creșterea continuă a prevalenței obezității și a bolilor cardiovasculare la nivel global, mai ales în rândul populației vârstnice, aceste descoperiri subliniază interconexiunile dintre bolile cronice. Intervențiile asupra greutății corporale trebuie privite nu doar ca măsuri pentru sănătatea inimii, ci și ca strategii esențiale de prevenire a cancerului.
Acest studiu de referință evidențiază riscurile cumulate cu care se confruntă femeile aflate la postmenopauză care au atât un IMC crescut, cât și boli cardiovasculare. Rezultatele cer o regândire urgentă a modului în care evaluăm și gestionăm riscul oncologic la femeile în vârstă și subliniază importanța programelor de prevenție care abordează în mod integrat greutatea, sănătatea inimii și riscul de cancer.
Citește și
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Pentru a preveni bolile cardiovasculare trebuie să schimbăm obiceiurile atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate și sistem de sănătate”
- STUDIU. Supraviețuitorii de cancer au un risc cu 40% mai ridicat de a dezvolta boli cardiovasculare decât persoanele fără un diagnostic oncologic în antecedente