Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid la nivel global, temperaturile crescând de aproximativ două ori mai repede decât media mondială. Biroul pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS Europa) a publicat cea de-a doua ediție a ghidului privind elaborarea Heat-Health Action Plans, document care marchează o schimbare importantă de abordare în gestionarea impactului temperaturilor extreme asupra sănătății. Dacă recomandările privind hidratarea, evitarea expunerii la soare sau limitarea efortului fizic rămân importante, OMS subliniază că acestea nu sunt suficiente. Reducerea efectelor caniculei asupra sănătății depinde în egală măsură, sau chiar mai mult, de pregătirea sistemelor de sănătate, a autorităților și a administrațiilor locale.
Noua ediție a ghidului oferă un cadru pentru dezvoltarea și implementarea planurilor naționale, regionale și locale de acțiune și apare într-un context în care Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid la nivel global. România intră, de asemenea, într-un nou episod de temperaturi ridicate, cu maxime de peste 35°C prognozate în mai multe regiuni ale țării în următoarele zile.
De la recomandări individuale la reziliența sistemelor
Poate cea mai importantă schimbare adusă de noul ghid este mutarea accentului de la măsurile individuale către intervențiile sistemice. OMS arată că recomandările adresate populației reprezintă doar o componentă a răspunsului la valurile de căldură și că impactul acestora poate fi redus semnificativ doar prin politici publice, infrastructură adaptată și servicii medicale pregătite.
Astfel, valurile de căldură nu mai sunt tratate exclusiv ca un fenomen meteorologic, ci ca un risc major pentru sănătatea publică, ce necesită planificare și coordonare înainte ca temperaturile extreme să producă efecte asupra populației.
Cele opt componente ale unui plan eficient de acțiune
Noua ediție a ghidului propune un cadru de implementare construit în jurul a opt componente esențiale.
- Guvernanță și coordonare: Planurile pentru gestionarea valurilor de căldură trebuie să implice mult mai mult decât sistemul sanitar. OMS recomandă definirea clară a responsabilităților pentru autoritățile de sănătate publică, administrațiile locale, serviciile meteorologice, protecția civilă, serviciile sociale și alți actori implicați, astfel încât măsurile să fie coordonate și implementate rapid.
- Sisteme integrate de avertizare: Avertizările meteorologice trebuie corelate cu riscurile pentru sănătate și să declanșeze automat măsuri de răspuns. Acestea pot include pregătirea unităților sanitare, intensificarea comunicării publice sau activarea serviciilor sociale pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile.
- Identificarea populațiilor cu risc crescut: OMS recomandă identificarea din timp a grupurilor cele mai vulnerabile la temperaturile extreme, inclusiv persoanele vârstnice, pacienții cu boli cronice, copiii mici, femeile însărcinate, persoanele fără adăpost și lucrătorii expuși căldurii. Planurile trebuie să prevadă intervenții specifice pentru fiecare categorie, nu doar recomandări generale adresate întregii populații.
- Comunicare eficientă: Comunicarea riscului rămâne importantă, însă OMS atrage atenția că simpla transmitere a mesajelor de tipul „bea apă” sau „evită soarele” nu este suficientă. Informațiile trebuie adaptate diferitelor categorii de populație, comunicate prin canale adecvate și integrate într-o strategie mai amplă de răspuns.
- Creșterea rezilienței sistemului de sănătate: Valurile de căldură determină o creștere a solicitărilor pentru serviciile medicale și de urgență. Prin urmare, spitalele și serviciile de sănătate trebuie să fie pregătite pentru un aflux crescut de pacienți, să asigure continuitatea activității în condiții de temperaturi extreme și să protejeze personalul medical.
- Reducerea expunerii la căldură: Una dintre cele mai interesante secțiuni ale ghidului privește măsurile structurale de reducere a expunerii populației. OMS recomandă extinderea spațiilor verzi și a zonelor umbrite, adaptarea clădirilor pentru limitarea acumulării de căldură, amenajarea unor spații publice răcoroase și integrarea adaptării la schimbările climatice în planificarea urbană. Astfel, sănătatea publică nu mai este abordată exclusiv prin intervenții medicale, ci și prin politici de urbanism și infrastructură.
- Supravegherea impactului asupra sănătății: Statele sunt încurajate să monitorizeze indicatori precum decesele asociate căldurii, internările, cazurile de insolație și alte efecte asupra sănătății, pentru a evalua eficiența măsurilor implementate.
- Monitorizare, evaluare și învățare: După fiecare episod de caniculă, planurile trebuie evaluate și actualizate pe baza experienței acumulate, astfel încât răspunsul instituțional să fie îmbunătățit continuu.
Recomandările pentru populație rămân importante, dar nu mai sunt suficiente
Ghidul include și mesaje adresate populației, precum menținerea unei hidratări corespunzătoare, evitarea expunerii la căldură în intervalele cu risc maxim, răcorirea locuințelor, verificarea periodică a persoanelor vulnerabile și recunoașterea precoce a semnelor insolației sau epuizării termice.
Noutatea documentului constă însă în faptul că aceste recomandări nu mai sunt prezentate drept principalul instrument de protecție. OMS subliniază că impactul valurilor de căldură poate fi redus în mod semnificativ doar atunci când măsurile individuale sunt completate de politici publice, sisteme de avertizare eficiente, servicii medicale pregătite și intervenții asupra mediului construit.
În esență, noul ghid redefinește responsabilitatea în fața temperaturilor extreme: cetățenii trebuie să adopte comportamente preventive, însă protecția sănătății în timpul caniculei depinde în aceeași măsură de capacitatea autorităților și a sistemelor de sănătate de a anticipa, coordona și implementa măsuri înainte ca efectele temperaturilor extreme să se traducă în îmbolnăviri și decese.
Acest material a fost realizat cu sprijinul inteligenței artificiale și revizuit editorial de echipa Raportuldegardă.ro.
Citește și:
- Temperaturile ridicate sunt asociate cu rate crescute de prezentări la unitățile de primiri urgențe pentru probleme de sănătate mintală
- 58% dintre bolile transmisibile care afectează oamenii au fost stimulate de evenimente climatice extreme, ca valurile de căldură și inundațiile
- AHA: decesele de cauză cardiovasculară asociate schimbărilor climatice ar putea fi de 4 ori mai numeroase în 2050