Podcastul #știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.
În cadrul ediției de pe 04 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și decernarea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
„În ultima perioadă am folosit foarte mult sintagma <medicina personalizată sau medicina genomică e aici!>. Am simțit cumva nevoia să spun acest lucru apăsat pentru a-i face pe oameni să conștientizeze că intrăm într-o altă etapă, și în momentul în care vom discuta în detaliu despre acest Premiu Nobel să ne dăm seama cât de mari sunt de fapt implicațiile pe care le aduce nu doar prin prisma unei abordări istorice, nu doar privind înapoi, ci mai cu seamă prin perspectiva deschisă de către aceste cercetări.
Aceste cercetări ne ajută cumva să înțelegem ceea ce suntem acum. Având în vedere tehnologiile și modalitățile de analiză utilizate pentru a înțelege ce suntem acum, ne dă cumva o predicție și asupra a ceea ce vom fi. Una dintre trăsăturile erei medicinei genomice este că nu mai vorbim despre o medicină statică, nu mai vorbim despre încadrarea în niște tablouri, unele foarte frumoase, încadrarea în niște definiții stricte pentru boli, pentru sindroame și așa mai departe. Ci vorbim despre o imagine în continuă mișcare și transformare pe care o bănuiam și până acum, diferența este că acum avem mijloacele de a o și cuantifica și această posibilitate de a cuantifica, de fapt, deschide foarte multe oportunități.
Referindu-ne la cercetările domnului Pääbo, să spunem două lucruri care cred că sunt fundamentale. O dată, că nu e doar medicina genomică aici, ci și tehnologiile de secvențiere de ultimă generație sunt aici, au fost aici și în timpul pandemiei și cred că ne-au ajutat foarte mult. Aici este o evoluție care vine din Proiectul Genomului Uman, care, pe lângă faptul că a reușit să descifreze misterele genomului nostru, a reușit să ducă la perfecționarea modalităților, a tehnicilor prin care se poate face acest lucru. Fără aceste tehnologii era greu să vorbim astăzi despre medicina genomică. Pe de altă parte, ceea ce este remarcabil este că domnul Pääbo s-a dus într-o zonă de cercetare pe care noi nu ne-o puteam imagina, pentru că de fapt a utilizat pentru cercetare, fragmente osoase ale unor hominizi vechi de foarte foarte mult timp, pe care eventual le puteam vedea în muzee sau puteam să citim anumite lucruri mai mult sau mai puțin superficiale, cât permitea cunoașterea de la acel moment. Acum elementul cheie a fost metoda prin care a reușit ca prin aceste fragmente foarte vechi de ADN și, evident, fiind vechi nu aveau cum să aibă o calitate foarte bună, să imagineze o metodă prin care a dat valoare acestei informații genomice.”
- Afectarea răspunsurilor imune mediate de interferonul de tip I și II determină virulența SARS-CoV-2 la persoanele vârstnice
„Este un studiu preclinic care are limitările lui, însă cred că ne ajută să avem un ghidaj sau să schițăm un răspuns la întrebarea – de ce persoanele vârstnice, cu sau fără comorbidități cunoscute, au un risc mai mare de a face COVID-19 și forme grave de boală? Dacă ne uitam în cursurile de geriatrie, puteam să aflăm de acolo că, odată cu înaintarea în vârstă, sistemul imun al persoanei este mai puțin performant. Dar în relație cu SARS-CoV-2 nu am avut detalii până la nivel de molecule care să explice ce anume se întâmplă cu răspunsul imun al organismului.
Acest studiu preclinic care a inclus animale de laborator ne arată că există o afectare a producerii de molecule de interferon de tipul I și II. Ele sunt foarte importante în apărarea nespecifică a organismului, în apărarea imună. Deficitul la nivelul acestor răspunsuri face ca persoanele respective să fie vulnerabile. Un singur lucru cred că mai trebuie menționat aici și anume că vorbim despre un studiu preclinic realizat pe șoareci de laborator, dar care a folosit o tulpină de SARS-CoV-2 care nu se află în circulație, din fericire. Aceasta a fost modificată pentru a-i crește virulența, este derivată din Omicron și de aceea cred că este un element important pentru situația pe care nu ne-o dorim, în care la un moment dat vom avea în circulație o variantă Omicron care să sufere genul acesta de mutații, să devină mult mai virulentă. Într-un astfel de caz, pe baza datelor din acest studiu, sperăm că vor fi confirmate și pe oameni, ne va fi mult mai clar modul în care s-ar produce COVID-19 și modul în care poate să fie intervenit din punct de vedere terapeutic.”
- Analiză ECDC: Creșterea cazurilor de hepatita A genotipul IB în Europa și UK
„Știrea este parte din interesul față de bolile transmisibile care a crescut în urma pandemiei. Ce știm despre hepatita A în mod curent este că e boala mâinilor murdare, se transmite așadar prin alimente contaminate, se poate transmite prin apă contaminată, prin faptul că nu ne spălăm pe mâini și consumăm alimente. Aceasta este calea principală de transmitere. Virusul hepatitic A are mai multe genotipuri, așa cum am discutat de-a lungul timpului și despre coronavirus, despre SARS-CoV-2 și toate variantele pe care le are, este valabil pentru orice virus.
De ce este important să menționăm genotipul IB? Deoarece de fapt el ne ajută să înțelegem dacă aceste cazuri de hepatită A au sau nu legătură între ele. Acum, cazurile au început să apară de la începutul lunii septembrie. Sunt date care sugerează transmiterea și de la om la om, dar și prin alimente contaminate, așa cum am menționat mai sus. Nu sunt primele cazuri, au mai fost cazuri raportate și în luna iulie. Distanța este destul de mare între iulie și septembrie pentru a găsi o legătură de cauzalitate. Suntem încă într-o zonă gri.”
Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:
- O nouă metodă de testare a apelor uzate pentru SARS-CoV-2 permite detectarea simplă și rapidă a virusului chiar și în cazurile cu încărcătură virală foarte mică
- #EASD2022. Testarea pentru infecția cu enterovirus ar putea fi utilă în diagnosticarea diabetului de tip 1
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea cazurilor de diabet tip 1 la copii și adolescenți în contextul COVID-19
- Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre raportul Comisiei The Lancet: răspunsul la pandemia Covid-19 a fost un eșec global
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre aprobarea vaccinurilor COVID-19 cu administrare nazală