Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre aprobarea vaccinurilor COVID-19 cu administrare nazală

Podcast

Ruxandra Schitea
16 septembrie 2022
Citit de 140 ori.

Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

În cadrul ediției de pe 13 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

China și India aprobă vaccinuri COVID-19 cu administrare nazală

„Am mai vorbit pe parcursul campaniei de vaccinare despre importanța unui vaccin cu administrare nazală, pe de-o parte pentru acele persoane care se tem de injecții dintr-un motiv sau altul, fie că se tem de durere, de ideea de injecție în sine, de ideea de a-și introduce în organism substanțe pe care le înțeleg mai mult sau mai puțin. Ar putea să fie un element care să stimuleze acceptarea vaccinării.

Pe de altă parte, cred că un beneficiu al acestui tip de vaccinare nazală ar ține de faptul că un astfel de vaccin are un potențial mai mare decât vaccinurile cu administrare injectabilă de a reduce transmiterea. Noi am urmărit discuțiile în special din ultimele 6 luni în legătură cu așa-zisa lipsă de eficacitate a vaccinurilor bazate pe ARNm, prin prisma aceasta a capacității de a bloca, de a reduce transmiterea virusului. Am mai spus-o de mai multe ori, nu acela era obiectivul principal al studiilor de înregistrare pentru vaccinurile pe care le-am folosit până acum, ci obiectivul a fost protejarea față de formele grave de boală.

O discuție științifică din ultimele luni se referea tocmai la modalitatea aceasta de a încerca o combinație între vaccinurile pe care le știm și vaccinurile cu administrare nazală care, fiind administrate pe această cale, ar putea asigura o variere imunologică locală la nivelul mucoasei nazale care va fi în mod clar mai eficientă decât celelalte vaccinuri. Aici aș vedea un beneficiu al acestor tipuri de vaccinuri.”

Chiar și pacienții cu forme ușoare de COVID-19 pot dezvolta afectare cardiacă pe termen lung

„Această legătură dintre formele ușoare de boală și dezvoltarea long-COVID-19 pune accentul pe dezvoltarea pe termen lung. De ce este atât de important? Deoarece noi abia acum suntem în punctul în care putem să vorbim despre perioade mai lungi de timp de monitorizare post fază acută, pentru a vedea exact implicațiile din punct de vedere medical pe termen lung, așa numitul long-COVID-19. Aici ceea ce preocupă este în mare măsură afectarea cardiacă. Sigur, pe lângă afectarea neurologică și cea pulmonară, afectarea cardiacă reprezintă un element important pentru că poate să pună în pericol viața într-o măsură mai mare decât celelalte două tipuri de afectări.

Pe de altă parte, vine pe un teritoriu (bolile cardiovasculare) care în continuare reprezintă principala cauză de morbiditate, de mortalitate în lume, inclusiv în Uniunea Europeană și în România. Un factor de risc suplimentar, cum este infectarea acută cu SARS-CoV-2, ar putea face din acest domeniu al bolilor cardiovasculare în continuare principala problemă de sănătate publică. De aceea este important să punem în practică programe de depistare precoce a unor posibile afectări. Aici ajută aceste date științifice care arată pe de-o parte că există interes și pe de altă parte, o zonă mai nouă în cardiologie, preocuparea de a identifica markeri pentru ceea ce se numește COVID-19. Unul din lucrurile importante dacă ne referim la depistarea precoce a afectărilor cardiace după episodul acut de infectare cu SARS-CoV-2 este că e foarte greu de realizat, chiar și prin cele mai avansate modalități pe care le folosim în cardiologie în acest moment, nu se obțin informații suficient de puternice pentru COVID-19.”

Declarația de la Praga: e momentul ca toate țările UE să implementeze programe de screening pediatric pentru hipercolesterolemia familială

„Aș porni de la un termen care are foarte mare notorietate – colesterol. Foarte mulți oameni sunt interesați la un moment dat, inevitabil, de nivelul colesterolului. Știm că acest nivel ridicat se asociază cu un risc de apariție a bolilor cardiovasculare. Știm că sunt cel puțin două tipuri de colesterol, așa-numitul colesterol bun și rău. În funcție de echilibrul dintre cele două, dacă nivelul colesterolului rău este mare asta înseamnă un risc cardiovascular ridicat.

Ceea ce se cunoaște mai puțin la nivelul percepției publice și din păcate și la nivelul lumii medicale este că pentru o parte consistentă din persoanele care au un nivel ridicat de colesterol există explicații care la propriu stau în genele noastre. Cu alte cuvinte, există anumite conformații la nivelul genomului care sunt asociate cu creșterea nivelului de colesterol, iar hipercolesterolemia familială este de fapt termenul care definește o creștere a nivelului de colesterol corelată cu formele homozigote în care ambele gene de la ambii părinți sunt modificate prezente sau heterozigote în care doar o genă este moștenită de persoana respectivă de la părinți.

Asta creează oportunitățile. Fără să intru în detalii, aș spune că în ultimii ani s-au dezvoltat inclusiv molecule (nu sunt chiar tratamente) care sunt extrem de eficiente la aceste categorii de pacienți și dacă persoanele respective sunt identificate prin screening, apoi diagnosticate, și au acces la aceste molecule, putem să vorbim despre prevenirea bolilor cardiovasculare, a infarctului miocardic, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, într-o modalitate mult mai precisă decât se întâmplau lucrurile până acum.

Pe de altă parte, mai este un lucru important, și anume că în cazul în care o persoană suferă de hipercolesterolemie familială, dacă a moștenit cele două gene afectate de la părinți, această creștere a nivelului de colesterol și semnele și simptomele apar foarte timpuriu, încă de când persoana este la vârsta copilăriei. În cazul formelor heterozigote, în cazul în care o singură genă este afectată, această creștere a nivelului de colesterol apare mai devreme decât ne-am aștepta, de exemplu undeva în jurul vârstei de 30-40 de ani și evident se însoțește de creșterea riscului cardiovascular.”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

Comisia Europeană face apel la statele membre în vederea pregătirii pentru sezonul de toamnă și iarnă
Primul test de diagnostic pentru sindromul COVID lung, lansat în Europa în luna septembrie

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: