Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre autorizarea vaccinurilor actualizate contra noilor variante Omicron
Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00, la Radio România Cultural. Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină și jurnalistul RRC, Corina Negrea comentează săptămânal cele mai importante avansuri științifice ale momentului, pe măsură ce apar sau sunt validate.
În cadrul ediției de pe 6 septembrie 2022 a emisiunii, Dr. Marius Geantă a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, alături de noutăți de la Congresul European de Cardiologie 2022. Iată care sunt știrile:
EMA și FDA autorizează vaccinuri actualizate contra noilor variante Omicron
„Cred că este cea mai importantă știre a momentului. Este cumva așteptată și cred că are o semnificație foarte mare, însă nu la fel de mare cum a avut-o autorizarea pentru prima dată a vaccinurilor în 2020. Trebuie să spunem că suntem acum, după mai bine de un an și jumătate de când prima variantă a vaccinului a fost autorizată, într-un punct când avem de a face cu autorizarea unor așa-numite vaccinuri bivalente, actualizate, capabile să răspundă noilor provocări reprezentate de noile variante ale virusului din familia Omicron.
Discutăm despre doi producători – Pfizer/BioNTech pe de-o parte, Moderna pe de altă parte – fiecare dintre ei dezvoltând o variantă de vaccin bivalent care acoperă, pe lângă tulpina Wuhan, și variantele BA.1, BA.2, respectiv un vaccin care acoperă varianta Wuhan și variantele BA.4, BA.5.
De-a lungul pandemiei am avut varianta Wuhan, apoi a fost prima variantă care a pus probleme chiar la începutul campaniilor de vaccinare (varianta Alfa), au fost două variante Beta și Gamma, care nu au pus foarte multe probleme, exceptând câteva țări din emisfera sudică. Apoi am avut marele val determinat de varianta Delta, iar din acest an, practic suntem sub varianta Omicron, care la rândul ei, are mai multe variante (BA.1 și BA.2 care seamănă între ele și BA.4 și BA.5 care la fel seamănă foarte mult între ele). Dacă ar fi să cuantificăm, mutațiile, diferențele, din punct de vedere genetic, între BA.1 și 2 pe de-o parte și BA.4 și 5 pe de altă parte, aceste variante sunt mult mai diferite între ele decât sunt varianta Omicron față de varianta Delta, nemaivorbind despre diferențele dintre Delta și Alfa.
De ce este atât de important? Chiar dacă OMS încadrează în continuare sub numele de Omicron, vorbim de fapt despre două subvariante care, diferind între ele, au determinat valurile de primăvară și de vară din acest an, de unde și interesul de a avea vaccinuri actualizate, capabile să crească nivelul de anticorpi specific împotriva BA.1 și 2, respectiv BA.4 și 5, protejând mai bine oamenii de infectarea cu aceste subvariante și menținând în același timp și protecția față de formele grave de boală.”
Vaccinarea antigripală în doze mari la persoanele în vârstă, asociată cu mai puțin spitalizări și risc redus de deces
„Acest studiu vine într-o linie de provocări pe care Societatea Europeană de Cardiologie a avut-o în ultimii 10 ani – aproape în fiecare an vorbeau despre importanța vaccinării antigripale la persoanele cu boli cardiovasculare. Congresul are și șansa de a fi organizat la finalul lunii august, chiar înainte de începutul campaniilor de informare și vaccinare antigripală. Este genul de dovadă științifică, de date care vin la momentul potrivit, se adresează în mod specific medicilor cardiologi și medicilor interniști sau medici de familie, medici care văd pacienți cu boli cardiovasculare. S-a văzut că în campania de vaccinare anti-COVID-19, lipsa de comunicare în interiorul comunităților profesionale specializate (cardiologi, medici de familie, medici interniști etc.) i-a făcut pe respectivii medici să nu recomande vaccinarea în măsura în care ne-am fi așteptat.
Mă aștept să fie un sezon antigripal atipic, dar nu cum au fost precedentele două. Practic nu am avut sezoane de gripă ca urmare a restricțiilor, numai că în acest an, cam știm la ce să ne așteptăm. Ceea ce noi am remarcat după ce s-au ridicat restricțiile în acest an în toată lumea, a fost o revenire, până la un punct greu explicabil, a bolilor infecțioase. Vă amintiți că, în primăvară, discutam despre cazurile de hepatită fulminantă. Avem acum recent această discuție în jurul poliomielitei în SUA, în UK, unde secvențierea și analiza apelor uzate practic a demonstrat o circulație intensă a virusului, ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum.”
Soluții digitale de ultimă generație în cardiologie
„În niciun caz genul acesta de informație nu trebuie interpretat la modul că o soluție digitală fie ea și bazată pe inteligență artificială, va înlocui vreodată medicul. Dimpotrivă, toate aceste dezvoltări se fac pentru a putea pune la dispoziția medicului tehnologii care să fie și mai precise și, fiind mai precise, să îl ajute să diagnosticheze mai repede și mai bine pacienții. Am făcut această precizare deoarece în social media în general, dacă scriu despre un astfel de subiect, cu siguranță un medic va spune că niciodată obiectul postării mele nu îl va înlocui pe el.
Este vorba despre cum aceste soluții, bazate pe inteligență artificială, ar putea să ajute de fapt la creșterea calității investigațiilor ecografice, iar în practică, probabil că ne vom întâlni cu o situație care se regăsește de fapt acum în oncologie în unele mamografe care deja au integrat algoritmul sau diverși algoritmi de inteligență artificială, astfel încât persoana respectivă face un examen mamografic – în cazul nostru ecografic – și pe lângă ceea ce medicul vede, poate să existe și un raport bazat pe analiza pe care o face în mod automat soluția de inteligență artificială. Raportul respectiv, cred eu, este extrem de informativ pentru medicul care e pus în situația de a face respectiva investigație.
„Această informație se referă mai degrabă la cetățeni, la o zonă mai puțin medicalizată, cum este ecografia, ci la oportunitățile pe care le aduce pentru depistarea precoce, pentru screening, un smarphone. Studiul a avut un design care a inclus persoane adulte și destul de înaintate în vârstă, media vârstei fiind de 65 de ani. Condiția era să aibă un smarphone. Au folosit telefonul, de fapt camera telefonului, pentru anumite măsurători cu o anumită frecvență, iar în situația în care era un rezultat sau algoritmul respectiv ridica suspiciunea unui risc pentru FA, persoana respectivă era monitorizată cu un patch, ca un fel de electrocardiograf, dar este sub forma unui plasture – se realiza o monitorizare de o săptămână, chiar 10 zile, vorbim despre un dispozitiv aprobat medical.
Datele ne arată clar că utilizarea acestei metode poate dubla numărul de cazuri diagnosticate. Este foarte important de spus că fibrilația atrială este, alături de tensiunea arterială, principala cauză pentru AVC. Din câte știm, nu avem date consolidate, dar avem suficiente mărturii ale liderilor de opinie români – din păcate multe persoane află că au fibrilație atrială în momentul în care se internează cu un episod acut de AVC.”
Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:
- Cantitatea de antigen SARS-CoV-2 măsurată în sângele pacienților spitalizați cu COVID-19 este asociată cu severitatea boli
- #ESCCongress. Noi date despre administrarea tratamentului anticoagulant și antiinflamator pentru COVID-19
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- ESC lansează primul ghid pentru managementul complicațiilor cardiovasculare cauzate de terapiile oncologice
- Telemonitorizarea pacienților cu insuficiență cardiacă, rambursată în Germania. Care sunt provocările implementării în viața reală?
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre identificarea persoanelor la risc de Long COVID-19