Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea cazurilor de diabet tip 1 la copii și adolescenți în contextul COVID-19

  • Podcast
Ruxandra Schitea
29 septembrie 2022
Citit de 271 ori.

Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

În cadrul ediției de pe 27 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. 

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Creștere cu 72% a cazurilor de diabet de tip 1 la copiii și adolescenții cu vârste de sub 18 ani care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2

„Acest studiu care vorbește despre creșterea incidenței diabetului de tip 1 la copiii și adolescenții care au trecut prin infecție cu SARS-CoV-2 este de natură să ne îngrijoreze. Unul dintre punctele comune peste care s-a trecut relativ ușor în timpul pandemiei a fost această idee cum că de fapt copiii nu sunt chiar atât de mult afectați, ba chiar nu sunt afectați. Tot timpul vorbeam numai despre adulți, despre vârstnici, despre cei cu comorbidități. Sigur, ei se aflau la cel mai mare risc. Tot timpul ar trebui să spunem că efectele la copii pot să fie diferite – copilul, învățăm încă din primul an de facultate, nu e un adult în miniatură, are propriile mecanisme și propriile reglaje fizio-patologice. 

Mai este un element important pe lângă datele din acest studiu, și anume că cifrele ne arată că în valul Omicron, numărul de copii afectați a fost de aproximativ 4 ori mai mare decât în valurile anterioare. Asta înseamnă nu neapărat că vom avea de patru ori mai multe cazuri de diabet zaharat de tip 1, dar avem de patru ori mai multe necunoscute în legătură cu posibilele efecte ale infectării cu SARS-CoV-2 la copii.

Un alt comentariu pe care l-aș face se referă de fapt la modul în care infecțiile virale activând componenta de imunitate și autoimunitate pot să catalizeze procese cum sunt cele implicate în apariția diabetului zaharat de tip 1. Știm că, în proporție considerabilă, este o boală autoimună, organismul dezvoltă anticorpi față de celulele din pancreas responsabile de producerea de insulină. Este atât de important deoarece s-ar putea […] să se deschidă o cale ce ne-ar putea face să înțelegem mai bine cum apare tipul 1 de diabet zaharat și mai ales care ar putea să fie modalitățile de prevenire prin interferarea acestor mecanisme care pot să presupună infecție virală și în consecință ar putea presupune o activare greșită, aberantă a sistemului imun.”

Masca „inteligentă” care poate detecta expunerea la coronavirus și la virusul gripal în doar 10 minute

„Vorbim despre o zonă de biotehnologie. Această mască, de fapt, conține ca senzor anumite molecule sintetice de tipul acizilor nucleici, ADN, ARN, iar aceste molecule sunt cele care se leagă de elementele de suprafață ale virusului SARS-CoV-2, proteina Spike, sau de proteinele de pe suprafața virusurilor gripale. Putem să descriem ca un fel de <<mască a lui Zorro>> în epoca biotehnologiei, fiind și Săptămâna Europeană a Biotehnologiei. 

Dincolo de metaforă, rămâne această realitate a utilizării unor senzori bazați pe nano și biotehnologie, prezenți într-o mască inteligentă pe care la nevoie o putem purta și noi și care este în măsură să emită un semnal captat de un telefon mobil, de exemplu, iar semnalul respectiv să indice faptul că persoana se află într-un mediu sau în apropierea cuiva care are o infecție de un anumit tip. Acest lucru se poate întâmpla într-un interval de timp foarte scurt, de ordinul minutelor. Din punct de vedere tehnologic, științific și al gândirii în zona aceasta a biotehnologiei, este absolut fascinant. Acum întrebarea este cum anume o astfel de mască ar putea ajunge la o producție de masă, dacă are sens acest lucru și cum ar putea să fie utilizată cu scopul de a alerta în privința prezenței acestor categorii virale și în final de a preveni infectarea persoanei respective.”

Congresul Național de Genetică Medicală, Oncologia de Precizie 4.0

„Ambele prezentări pe care le-am susținut s-au referit la medicina personalizată privită dincolo de această realitate care reduce uneori conceptul de MP la testarea unei anumite gene pentru a identifica o anumită modificare și identificând acea modificare să poți alege un tratament sau să recomanzi o conduită preventivă. Înțelegerea universului genomului, a factorilor biologici, reprezintă o parte importantă a determinanților stării de sănătate, dar în același timp nu trebuie să omitem factorii de mediu, interacțiunea dintre mediul fizic și ADN, genom. Acest lucru reprezintă o mare preocupare a lumii științifice în acest moment.

Pe de altă parte, o pondere importantă o are sistemul de sănătate. Cu cât este mai puțin permeabil la inovații și, din păcate, în România suntem în această situație de foarte mult timp, cu atât oamenii pot să beneficieze într-o mai mică măsură de tot ceea ce înseamnă acest avans al geneticii, al farmaco-geneticii, al genomicii în ansamblu. Sigur, cea mai mare parte a factorilor care influențează starea noastră de sănătate sunt factorii individuali plus cei sociali. Aceștia influențează în procent de 60% starea de sănătate. Având în vedere acest tablou, nu este genul de mesaj pe care te aștepți să-l auzi la un congres de genetică, dar este genul de mesaj care cred că ajută la înțelegerea rolului pe care un specialist în genetică, din păcate nu putem vorbi încă despre specialiști în genomică în România, ar putea să-l aibă în relație cu medicina de vârf. ”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

  • Datele obținute din dispozitive de tip wearable cresc acuratețea monitorizării evoluției COVID-19
  • O platformă bazată pe rețele ADN ar putea optimiza simultan detecția și tratamentul infecției cu SARS-CoV-2
  • Chiar și cu investiții crescute în campaniile de vaccinare, rujeola ar putea să nu fie eliminată până în anul 2100

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤