Esențial Covid-19. Creștere cu 72% a cazurilor de diabet de tip 1 la copiii și adolescenții cu vârste de sub 18 ani care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii trecute, 19-25 septembrie 2022:
- Creștere cu 72% a cazurilor de diabet de tip 1 la copiii și adolescenții cu vârste de sub 18 ani care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2
Copiii care au avut infectația COVID-19 prezintă un risc substanțial mai mare de a dezvolta diabet de tip 1 (T1D), potrivit unui nou studiu care a analizat dosarele electronice de sănătate a peste 1 milion de pacienți. Datele au fost publicate în JAMA Network Open. Dintre cei peste 571.000 de pacienți pediatrici:
- În șase luni de la infecția cu SARS-CoV2, 123 de pacienți au primit un nou diagnostic de diabet tip 1, comparativ cu 72 de pacienți care au primit un nou diagnostic în urma unei infecții respiratorii non-COVID;
- După una, trei și șase luni de la infectare, riscul de diagnostic de diabet tip 1 a fost mult mai mare pentru cei infectați cu SARS-CoV2 comparativ cu cei cu infecții respiratorii non-COVID. Rezultate similare au fost raportate la pacienții din grupele de vârstă sugar – 9 ani și 10-18 ani.
Conform autorilor, în familiile în care există copii cu risc ridicat de diabet de tip 1 ar trebui să se acorde o atenție sporită simptomelor diabetului în urma COVID, iar pediatrii ar trebui să fie atenți în ceea ce privește creșterea semnificativă de cazuri noi de diabet de tip 1, mai ales că varianta Omicron a COVID se răspândește atât de rapid în rândul copiilor.
- Masca „inteligentă” care poate detecta expunerea la coronavirus și la virusul gripal în doar 10 minute
Un nou studiu publicat în jurnalul Matter descrie o mască bioelectronică ce ar putea funcționa ca un sistem de avertizare timpurie, contribuind prevenirea focarelor de boli infecțioase. Masca este conectată la dispozitive care procesează semnale în timp real, emițând o alertă rapidă, direct pe telefonul mobil, în cazul în care este detectat un virus. Aceasta poate detecta virusurile chiar și în concentrații ultra-scăzute.
Masca a fost testată într-o cameră închisă, în care au fost pulverizate particule virale. Senzorul a detectat probe cu doar 0,3 microlitri de lichid care conține proteine virale, care reprezintă de până la 560 de ori mai puțin decât volumul de lichid produs într-un singur strănut și mult mai puțin decât volumul produs de tuse sau vorbit.
Agenții patogeni respiratorii care provoacă gripa COVID-19 și H1N1 se răspândesc prin picături mici și aerosoli eliberați de persoanele infectate atunci când vorbesc, tușesc și strănută. Particulele care conțin virus, în special aerosolii mici, pot rămâne suspendate în aer pentru o lungă perioadă de timp.
Pentru realizarea senzorului au fost utilizați aptameri, molecule sintetice de acizi nucleici care se leagă de anumite ținte specifice. În acest caz, aptamerii pot identifica proteine specifice ale agenților patogeni, cum ar fi anticorpii. Pentru acest studiu, senzorul a fost adaptat cu 3 aptameri, care pot recunoaște simultan proteinele de suprafață pe SARS-CoV-2, H5N1 și H1N1.
Odată ce aptamerii se leagă de proteinele țintă din aer, tranzistorul va amplifica semnalul și va alerta purtătorii prin intermediul telefoanelor mobile. Dacă apar noi virusuri respiratorii, masca ar putea fi ușor actualizată pentru a le detecta.
- O platformă bazată pe rețele ADN ar putea optimiza simultan detecția și tratamentul infecției cu SARS-CoV-2
În cadrul Universității Illinois a fost dezvoltată o platformă pentru detecția rapidă a virusului SARS-CoV-2 care combină sensibilitatea testelor PCR și rapiditatea și costurile testelor antigenice rapide. Mai mult decât atât, platforma permite și blocarea pătrunderii virusului în celule, ceea ce ar putea contribui la descoperirea de noi tratamente antivirale.
Moleculele de ADN pot fi pliate în structuri la scară nanometrică care pot îndeplini diverse funcții sau se leagă în mod specific de alte structuri precum proteinele. Pentru realizarea studiului, moleculele de ADN au fost organizate sub forma unei „plase” care se poate lega de proteina spike a coronavirusului (structura de pe suprafața virusului care se leagă de receptorii de pe celulele umane pentru a le infecta). După legare, plasele emit un semnal fluorescent care poate fi citit de un dispozitiv portabil ieftin în aproximativ 10 minute.
Rezultatele au demonstrat că plasele ADN pot detecta virusul la niveluri foarte scăzute, echivalente cu sensibilitatea testelor PCR, care reprezintă standardul de aur, însă poate dura o zi sau mai mult pentru a oferi rezultatele. Metoda nu necesită echipamente speciale și poate fi efectuată la temperatura camerei, astfel încât tot ce ar face un utilizator este să amestece proba cu soluția și să o citească. Autorii au estimat în studiul lor că metoda ar costa 1,26 dolari pe test. Un alt avantaj al acestei metode este posibilitatea de a detecta întregul virus, care este încă infecțios și poate fi distins de fragmente care s-ar putea să nu mai fie infecțioase. Aceste rezultate s-ar traduce atât prin optimizarea managementului clinic, cât și îmbunătățirea măsurilor de sănătate publică (ex. urmărirea focarelor active, prin testarea apelor uzate). De asemenea, plasele ADN au inhibat răspândirea virusului în culturile de celule vii, activitatea antivirală crescând odată cu dimensiunea rețelelor. Acest lucru indică potențialul structurilor ADN ca agenți terapeutici.
- Datele obținute din dispozitive de tip wearable cresc acuratețea monitorizării evoluției COVID-19
Într-un studiu publicat pe 22 septembrie în Lancet Digital Health, o echipă de la Scripps Research Translational Institute demonstrează beneficiile introducerii tehnologiilor digitale de tipul dispozitivelor wearable pentru monitorizarea dinamicii populaționale a SARS-CoV-2. Studiul DETECT arată că datele colectate cu ajutorul senzorilor au îmbunătățit semnificativ predicțiile la șapte zile pentru infecția cu COVID-19. Aceste abordări pot oferi semnale mai devreme decât metodele tradiționale de supraveghere, deoarece pot identifica modificări ale caracteristicilor unei persoane, chiar înainte ca acesta să observe simptomele.
Folosind datele colectate în perioada 25 martie 2020- 14 ianuarie 2022, echipa a evaluat factori precum ritmul cardiac mediu în repaus și numărul de pași pentru cei aprox. 40 de mii de participanți. Au fost identificate zile cu semnale “anormale” ale unei persoane, dacă aceasta a avut o frecvență cardiacă de repaus mai mare sau un număr mai mic de pași în comparație cu datele lor de bază.
Prin monitorizarea modului în care modificările fiziologice și comportamentale pot preceda debutul simptomelor și testarea, s-a descoperit că datele colectate de senzori au îmbunătățit semnificativ predicțiile medii CDC la șapte zile în ceea ce privește numărul de cazuri COVID-19 – cu 32,9% în California, precum și cu 12,2% pe întreg teritoriul SUA pentru predicțiile la 12 zile.
Autorii încurajează folosirea tuturor surselor de date posibile – ape uzate, dosare electronice, date colectate de senzori, pentru creșterea acurateței predicțiilor privind transmiterea COVID-19, dar și a altor agenți patogeni.
- Chiar și cu investiții crescute în campaniile de vaccinare, rujeola ar putea să nu fie eliminată până în anul 2100
Până în prezent, rujeola a fost eliminată în 81 de țări, iar rubeola în 93. Cu toate acestea, mișcările anti-vaccinare au dus la reapariția unor focare de boală. În plus, provocările din timpul pandemiei COVID au făcut ca în unele țări să se piardă progresele anterioare legate de vaccinare în general.
Un studiu care va apărea în ediția din octombrie a Lancet Global Health a evaluat perspectivele pentru eliminarea rujeolei și rubeolei până în 2100. Pe baza strategiilor de vaccinare din 93 de țări în care se înregistrează cea mai mare povară a celor două boli infecțioase, au fost modelate două scenarii:
- (1) O abordare de tipul „business as usual” – continuarea campaniilor actuale de vaccinare care includ campaniile de vaccinare pediatrică și campaniile intermitente, țintite pe anumite grupuri populaționale
- (2) O abordare bazată pe investiții crescute în strategiile de acoperire vaccinală
Ambele scenarii au fost evaluate în contextul a două modele naționale (Johns Hopkins University și Public Health England) și un model din Nigeria pentru oprirea transmiterii rubeolei. În scenariul nr. 2, eliminarea rubeolei este posibilă până în 2100 în toate cele 93 de țări, însă eliminarea rujeolei ar putea să nu fie atinsă în toate țările.
În plus, analiza asupra Nigeriei arată importanța asigurării accesului echitabil la vaccinare și nevoia de strategii țintite. Conform autorilor, atenția trebuie concentrată asupra regiunilor cu acoperire vaccinală redusă prin abordări inovatoare. Sunt necesare noi instrumente și noi strategii pentru a atinge obiectivul de eliminare a rujeolei în viitor.
