Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre raportul Comisiei The Lancet: răspunsul la pandemia Covid-19 a fost un eșec global

  • Podcast
Ruxandra Schitea
23 septembrie 2022
Citit de 131 ori.

Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

În cadrul ediției de pe 20 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. 

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Comisia The Lancet: răspunsul la pandemia Covid-19 a fost un eșec masiv

„Acest raport, pe mine personal, nu m-a surprins absolut deloc. Cred că nu e o surpriză nici pentru cei care ne-au ascultat de-a lungul timpului. Vorbim despre acest eșec la scală globală. Un eșec pe care, folosind alți termeni, l-am definit încă de la început – nu este firesc ca după 100 de ani să aplicăm aceleași modalități de a lupta împotriva pandemiei. Dar ceea ce cred că trebuie reținut din acest raport este cumva îngrijorarea că, din păcate, sunt puține lecții învățate care ar putea să ne facă să acționăm într-un mod diferit data viitoare.

Mai este un lucru – pandemia a venit în momentul de maximă dezvoltare sau de implementare a globalizării sub toate aspectele și devine cu atât mai interesant să vezi modalitățile în care statele, continentele au intervenit în pandemie, pentru că te-ai fi așteptat ca promovând globalizarea ca fenomen economic, social, un mod de viață politic de asemenea, să poți să răspunzi și la amenințări, inclusiv amenințări de acest fel, tot într-o manieră care să țină de globalizare, cu atât mai mult cu cât în momentul în care vorbim despre pandemie vorbim despre o amenințare la adresa sănătății publice globală.

Din păcate, ce am văzut noi a fost o deglobalizare, dacă ne uităm la modalitățile cu care s-a intervenit. Ne amintim închiderea granițelor, inclusiv instrumentele digitale folosite de a merge dintr-o țară în alta, inechitățile foarte mari în distribuția vaccinurilor.  […] Aceste paradoxuri ne-au arătat cât de fragilă este această guvernanță la nivel mondial și, în mod firesc, atenția noastră, a tuturor, s-a îndreptat către Organizația Mondială a Sănătății de la bun început. Ceea ce constatăm acum, după 2 ani și jumătate, este că OMS se comportă de parcă nu a avut nicio responsabilitate. Nu o spune foarte clar, dar își asumă roluri și în alte zone. Am văzut recent comunicări pe medicina digitală, comunicări legate de eliminarea cancerului de col uterin. La fel, au recunoscut că bolile cardiovasculare au produs mai multe decese în ultimii 2 ani decât COVID-19. Eu sunt extrem de îngrijorat pentru că OMS este evident parte din acest eșec global. Ar fi o foarte mare greșeală să contăm mai mult decât trebuie pe ei în viitoarele provocări legate de sănătate.”

Primele date despre testul Galleri care poate identifica peste 50 de tipuri de cancer în stadii incipiente

„Așteptăm mai multe date anul viitor, date care provin dintr-un studiu foarte amplu, peste 100.000 de persoane din Marea Britanie. Acel studiu cred că ne va da o imagine și mai clară. Studiul prezent, care include peste 6.000 de persoane, cred că ne dă niște indicii despre cum domeniul depistării precoce și al prevenției cancerului ar putea să fie transformate prin utilizarea pe de o parte a genomicii și pe de altă parte a inteligenței artificiale. Să spunem că acest test este unul de sânge. Sunt două flacoane care se recoltează și se fac aceste analize de secvențiere. Este foarte important numărul – peste 50 de tipuri de cancer. 

Există posibilitatea de a identifica mai mult decât 3 tipuri de cancer pentru care noi avem dovezi acum și în cel mai bun caz facem programe de screening (este vorba despre cancerul colo-rectal, cancerul de col uterin și cancerul de sân). Programele de screening de acum nu sunt în măsură să identifice foarte precoce formele de cancer. Trebuie să apară niște modificări și stadiul poate fi incipient, dar nu poate fi chiar în stadiul de dinainte de dezvoltare. Testul despre care vorbim, de fapt, indică un semnal, nu e un test diagnostic. Diagnosticul este confirmat ulterior prin mijloacele pe care le știm. Trage acel semnal de alarmă că s-ar putea ca persoana respectivă, complet asimptomatică, să aibă o anumită formă de cancer. 

Inteligența artificială intervine în identificarea organului în care există posibilitatea, suspiciunea de a se fi dezvoltat deja un anumit tip de cancer. Este remarcabil pentru că, de fapt, dezvoltarea unor programe de screening pentru alte localizări este foarte mult dependentă de capacitatea de a ajunge imagistic sau prin alte metode la organul respectiv, prin prisma unui program de screening care se adresează oamenilor sănătoși. Nu discutăm despre diagnostic, care poate presupune metode invazive, biopsie șamd. Este remarcabil faptul că putem în urma unor astfel de teste să avem semnale precoce pentru mult mai multe tipuri de cancer decât în acest moment.”

De ce apare cancerul pulmonar la nefumători?

„De atâtea ori când vorbeam despre cancerul pulmonar spuneam că 9/10 pacienți sunt fumători. Echipa din Marea Britanie s-a uitat la al 10-lea și a încercat să-și explice ce se întâmplă cu persoana respectivă. În urma unei analize aprofundate, ceea ce ei au constatat a fost cumva șocant. Anume că la persoanele respective existau anumite mutații pe care le întâlnim în cancerul pulmonar al fumătorilor, dar care mutații aveau nevoie de un activator pentru a declanșa cancerul. Acel sau acei declanșatori sunt de fapt diverși poluanți atmosferici.

Aici vine răspunsul la întrebare – foarte probabil poluanții atmosferici cu anumite caracteristici sunt cei care determină sau sunt implicați în apariția formelor de cancer care nu sunt asociați cu fumatul, sau este un efect cumulat împreună cu fumatul. Este o constatare extrem de importantă pentru că vine pe o zonă care e cumva diferită de zona fumatului. Pentru a combate cancerele produse de fumat, intervii asupra agentului cauzator, încerci să convingi persoana respectivă să nu fumeze. Este mai greu să convingi o persoană să se mute dintr-un oraș în condițiile în care persoana respectivă este sănătoasă, nu are simptome. 

Atunci întrebarea este cu ce ne ajută pe noi că echipa din Marea Britanie a descoperit acești poluanți atmosferici ca fiind implicați în 1 din 10 tipuri de cancer pulmonar? Asta deschide o cale foarte interesantă pentru ceea ce s-ar putea numi în perioada următoare prevenția moleculară.”

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤