Esențial Covid-19. Comisia Europeană autorizează vaccinul bivalent Comirnaty Original/Omicron BA.4-5
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii trecute (12-18 septembrie 2022):
- Comisia Europeană autorizează vaccinul bivalent Comirnaty Original/Omicron BA.4-5
Autorizarea vine în urma avizului pozitiv EMA și se adresează persoanelor de 12 ani și peste care au fost vaccinate cel puțin cu schema primară (primele două doze). Pe 1 septembrie, CE a autorizat două vaccinuri bivalente Original/Omicron BA.1 – Cominarty (Pfizer/BioNTech) și Spikevax (Moderna). Recomandarea EMA s-a bazat în primul rând pe datele disponibile pentru vaccinurile actualizate BA.1 în prezenta recomandare, deoarece compoziția vaccinurilor este asemănătoare, diferind ușor doar secvența ARNm.
La fel ca toate vaccinurile autorizate în prezent împotriva Covid-19, variantele originale ale vaccinurilor ARNm sunt încă eficiente în prevenirea formelor severe, a spitalizării și a deceselor asociate Covid-19 și vor continua să fie utilizate în cadrul campaniilor de vaccinare din UE, în special pentru vaccinarea primară.
- Legătura dintre long-Covid și virusul Epstein Barr
Unul dintre virusurile cele mai răspândite, purtat de peste 90% dintre adulți, de cele mai multe ori asimptomatic, este virusul Epstein-Barr (EBV). Implicarea infecției cu EBV în apariția anumitor tipuri de cancer este cunoscută de multă vreme, iar mai recent, un studiu Science a arătat o corelație între EBV și apariția sclerozei multiple.
Cercetările privind implicarea EBV în diverse afecțiuni s-au extins și către Covid-19, respectiv sindromul de Covid lung. Iată ce spun studiile:
- Un studiu publicat în 2021, printre primele pe acest subiect, sugera că în cazul a 30% dintre pacienții cu Covid-19 care prezintă simptome pe termen lung, alte virusuri, printre care și EBV, contribuie la persistența simptomelor și ar putea fi reactivați în timpul infecției SARS-CoV-2. Cele mai frecvente simptome raportate – oboseala, insomnia, durerile de cap, mialgie și confuzie (brain fog).
- O analiză sistemică, publicată în luna mai 2022, a identificat nu mai puțin de 11 studii care raportau incidența reactivării EBV în timpul Covid-19 (peste 900 de pacienți cu forme severe sau în stare critică). Rezultatele cumulate demonstrează că reactivarea EBV se întâmplă la aproximativ jumătate dintre cazuri.
- Un studiu din iunie 2022, efectuat în California, pe 280 de pacienți cu infecție SARS-CoV-2 (208 având long-Covid), a demonstrat că la patru luni de la diagnostic, oboseala și problemele cu gândirea și raționamentul erau mai frecvente la participanții cu anticorpi care prezentau semne de reactivare recentă a EBV. Rezultatele nu indică totuși o relație clară de cauzalitate.
- Cel mai recent studiu în ceea ce privește peisajul imunologic long-Covid, efectuat pe aproximativ 200 de pacienți din SUA, publicat ca preprint în august, arată că persoanele cu long-Covid au niveluri de anticorpi crescute la alte virusuri, în special cele herpetice, ca EBV și virusul varicelo-zosterian (VZV), precum și niveluri de cortizol scăzute semnificativ în comparație cu persoanele fără long-Covid.
Conform autorilor din toate studiile menționate anterior, dovezile actuale nu sunt suficiente pentru a concluziona fără echivoc legătura de cauzalitate, însă reactivarea infecției EBV ar trebui luată în considerare ca posibil factor de risc pentru long-Covid și deci inclus în procesul de evaluare al pacientului. Studii aprofundate, pe populații mai mari, sunt necesare.
- Infecția Covid-19 ar putea determina apariția Alzheimer în rândul vârstnicilor
Persoanele în vârstă care au fost infectate cu SARS-CoV-2 prezintă un risc substanțial – 50% până la 80% (pentru femeile 85+ ani) mai mare decât persoanele nediagnosticate Covid-19 – de a dezvolta boala Alzheimer în decurs de un an de la infecție, potrivit unui studiu care a inclus mai mult de șase milioane de pacienți de 65+ ani.
Studiul publicat în Journal of Alzheimer’s Disease sugerează că riscul de a dezvolta BA la persoanele în vârstă aproape s-a dublat în decurs de un an după Covid-19. Rezultatele nu stabilesc o relație de cauzalitate – nu este clar dacă infecția Covid-19 declanșează boala Alzheimer de novo sau accelerează apariția simptomatologiei.
Ideea că boala Alzheimer poate fi cauzată de boli infecțioase a fost urmărită de ani de zile. O teorie recentă este că anumite variante genetice perturbă mecanismul de protecție al creierului, ceea ce duce la un risc mai mare de BA: „Factorii care joacă un rol important în dezvoltarea bolii Alzheimer au fost puțin înțeleși, dar două elemente considerate importante sunt infecțiile anterioare, în special infecțiile virale, și inflamația. Întrucât infecția cu SARS-CoV-2 a fost asociată cu anomalii ale sistemului nervos central, inclusiv cu inflamație, am vrut să testăm dacă, chiar și pe termen scurt, Covid-19 ar putea duce la o rată de diagnostic crescută”, a declarat Prof. Pamela Davis, coautor al studiului.
- OMS: putem zări finalul pandemiei Covid-19
- Comisia The Lancet: răspunsul la pandemia Covid-19 a fost un eșec masiv
„Numărul uluitor de decese (cauzate de pandemia actuală) reprezintă atât o tragedie profundă, cât și un eșec global masiv pe mai multe niveluri. Prea multe guverne nu au reușit să adere la normele de bază de raționalitate și transparență instituțională, prea mulți oameni – deseori influențați prin dezinformare – au fost lipsiți de respect și au protestat împotriva măsurilor de sănătate publică de bază, iar marile puteri ale lumii nu au reușit să colaboreze pentru a controla pandemia” – așa începe raportul comisionat de The Lancet.
Eșecurile cooperării internaționale identificate includ:
(1) lipsa alertării în timp util privind focarul inițial de COVID-19;
(2) întârzieri costisitoare în recunoașterea căii de transmitere prin aer a SARS-CoV-2, și în implementarea măsurilor adecvate la nivel național și global pentru a încetini răspândirea virusului;
(3) lipsa de coordonare între țări în ceea ce privește strategiile de limitare a transmiterii;
(4) eșecul guvernelor de a examina dovezile și de a adopta cele mai bune practici pentru controlul pandemiei și gestionarea risipei economice;
(5) deficitul de finanțare globală pentru țările cu venituri mici și medii, așa cum sunt clasificate de Banca Mondială;
(6) eșecul de a asigura aprovizionarea globală adecvată și distribuția echitabilă a produselor cheie – inclusiv echipamente de protecție, diagnostic, medicamente, dispozitive medicale și vaccinuri – în special pentru țările menționate mai sus;
(7) lipsa datelor colectate la timp, precise și sistematice privind infecțiile, decesele, variantele virale, răspunsurile sistemului de sănătate și consecințele indirecte asupra sănătății;
(8) aplicarea deficitară a reglementărilor privind biosecuritatea în perioada premergătoare pandemiei, ceea ce a ridicat posibilitatea unui focar apărut în laborator;
(9) eșecul de a combate dezinformarea sistematică;
(10) lipsa rețelelor de siguranță globale și naționale pentru a proteja populațiile care se confruntă cu vulnerabilități.
