Boala cardiovasculară reprezintă un termen general, care include afectarea inimii sau a vaselor de sânge, fiind asociată cu ateroscleroza și cu un risc crescut de tromboză. Aceste procese duc frecvent la afectarea de organe multiple, cu lezarea arterelor cerebrale, coronare, renale și de la nivel ocular.
Boala cardiovasculară este principala cauză de mortalitate pentru femeile din Statele Unite ale Americii, fiind responsabilă de moartea unei femei din cinci. Pe lângă factorii de risc bine cunoscuți, afectarea cardiovasculară și riscul de a dezvolta această patologie sunt influențate și de factori comportamentali, de mediu și determinanții sociali ai sănătății.
Teoretic, factorii de risc tradiționali asociați cu dezvoltarea bolii cardiovasculare sunt bine definiți: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia, istoricul familial pentru bolile de inimă, fumatul, lipsa activității fizice, dieta inadecvată și obezitatea, indiferent de gen. Acești factori sunt incluși în formulele tradiționale pentru a determina riscul dezvoltării bolilor cardiovasculare.
Însă American Heart Association (AHA) consideră acești factori insuficienți și subliniază, într-o declarație științifică (obținută prin revizuirea studiilor publicate în PubMed/MEDLINE), necesitatea de a include în aceste formule și influențele biologice specifice sexului, medicația, afecțiunile medicale întâlnite mai frecvent la femei, dar și factorii comportamentali și sociali.
AHA susține că ar trebui incluși următorii factori specifici genului feminin atunci când se determină riscul de boală cardiovasculară:
- Patologii asociate sarcinii (preeclampsia, nașterea înainte de termen, diabet gestațional, tensiunea arterială crescută în sarcină sau avortul);
- Istoricul ciclului menstrual (vârsta la prima menstruație și la instalarea menopauzei);
- Terapia de substituție hormonală sau metodele de contracepție folosite;
- Istoric de chimioterapie sau radioterapie;
- Sindromul ovarelor polichistice, care afectează aproximativ 10% din femeile aflate la vârstă reproductivă, fiind asociat cu un risc mai crescut de boală cardiovasculară;
- Boli autoimune, care sunt de două ori mai probabile să apară la femei și care se asociază cu acumularea mai rapidă de plăci la nivel arterial, risc crescut de boală cardiovasculară și un prognostic mai slab postinfarct miocardic sau accident vascular cerebral;
- Depresia și stresul post-traumatic, ambele fiind mai des întâlnite în rândul femeilor.
Când vine vorba de prevenția morbidității și mortalitălității prin boala cardiovasculară la femei, abordarea universală de până acum nu este cea mai bună alegere. Este necesară personalizarea strategiilor de prevenire și tratament, în funcție de interacțiunile complexe dintre sex, antecedente heredo-colaterale, personale, fiziologice și patologice, împreună cu determinanții sociali ai sănătății – susțin specialiștii American Heart Association.
„Determinarea riscului este primul pas în prevenirea bolilor de inimă, dar există multe limitări ale factorilor de risc tradiționali și a capacității acestora de a estima în mod cuprinzător riscul unei femei pentru boli cardiovasculare”, a declarat Dr. Jennifer H. Mieres, Profesor de cardiologie la Zucker School of Medicine, New York, pentru publicația Inside Precision Medicine.
Citește și:
- #AHA18. Ghidul de management al colesterolului în boala cardiovasculară. Care sunt condițiile de inițiere a tratamentului?
- #ESCCongress. Stilul de viață joacă un rol mai important în boala cardiacă prematură, comparativ cu predispoziția genetică
- #ESCCongress. Sarcina este sigură pentru majoritatea femeilor cu boală cardiovasculară