11 minute în plus de somn, 4,5 minute suplimentare de activitate fizică și aproximativ 60 g, în plus, de legume zilnic – sunt asociate cu o reducere de 10% a riscului cardiovascular și a evenimentelor cardiovasculare majore, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau insuficiența cardiacă.
Un profil optim (somn de 8–9 ore/noapte, cel puțin 42 de minute de activitate fizică/zi și o alimentație de calitate moderată) este asociat cu un risc cu până la 57% mai mic de evenimente cardiovasculare.
Schimbările mici, combinate, sunt mai ușor de adoptat și de menținut decât intervențiile majore asupra unui singur comportament.
Un studiu publicat în European Journal of Preventive Cardiology, aduce o perspectivă pragmatică asupra prevenției bolilor cardiovasculare: beneficiile semnificative pot apărea din ajustări mici, dar integrate, ale stilului de viață.
Analiza a inclus adulți din UK Biobank, urmăriți timp de mai mulți ani, și este prima care evaluează împreună combinațiile minime și optime de somn, activitate fizică și alimentație necesare pentru a obține efecte relevante clinic.
Rezultatele evidențiază interdependența acestor comportamente:
- somnul insuficient afectează reglarea apetitului și alegerile alimentare
- activitatea fizică contribuie la îmbunătățirea calității somnului
- iar alimentația susține nivelul de energie necesar pentru mișcare
Pentru sănătatea publică, implicațiile sunt importante. Promovarea unor schimbări mici, realizabile la nivel populațional, poate genera beneficii mai mari decât recomandările ambițioase, dar dificil de implementat. În plus, aceste ajustări progresive pot facilita adoptarea unor comportamente sănătoase pe termen lung.
Autorii subliniază că studiul este observațional și nu poate demonstra o relație de cauzalitate, fiind necesare studii intervenționale pentru confirmarea rezultatelor. Cu toate acestea, mesajul este clar: prevenția cardiovasculară nu trebuie să înceapă cu schimbări radicale.
Micile schimbări, atunci când sunt combinate și susținute în timp, pot avea un impact major asupra sănătății cardiovasculare – atât la nivel individual, cât și la nivel populațional.
Material redactat cu ajutorul AI, verificat și editat de echipa Raportul de Gardă, formată din specialiști în domeniul medical.
Citește și:
- Excesul de sodiu în dietă crește riscul de insuficiență cardiacă cu până la 15%
- Consumul de alimente ultraprocesate, asociat cu fertilitate redusă și dezvoltare embrionară afectată
- Grăsimea abdominală, mai importantă decât IMC pentru riscul de insuficiență cardiacă: cum contribuie inflamația la acest risc