Deși un număr mare de dovezi susține faptul că soluțiile de medicină digitală sunt cu adevărat utile în îmbunătățirea sănătății cardiovasculare a utilizatorilor, există provocări majore în ceea ce privește accesibilitatea lor. Diferențele sunt cu atât mai vizibile cu cât persoanele care ar putea beneficia de pe urma acestor instrumente digitale, sunt afectate negativ de determinanți sociali ai sănătății precum statutul socio-economic, mediul de proveniență, nivelul de educație și așa mai departe.
Într-un raport științific realizat de Asociația Americană a Inimii și publicat în jurnalul Circulation, este evidențiat cum persoanele care trăiesc în instabilitate economică și în comunități sau medii defavorizate și subfinanțate, întâmpină multiple provocări atunci când își doresc să acceseze resurse digitale pentru a-și dezvolta comportamente mai sănătoase (ex. să facă mai multă activitate fizică, să consume alimente mai nutritive, să aibă un somn odihnitor etc).
Principalele bariere identificate fac referire la costurile dispozitivelor în sine, costurile abonamentelor anumitor aplicații mobile, cunoștințe digitale precare ale utilizatorilor și instabilitatea sau chiar lipsa totală a internetului. Raportul științific subliniază nevoia unor strategii care să adreseze aceste provocări, adoptarea intervențiilor care să sporească accesul la sănătatea digitală, precum și dezvoltarea soluțiilor medicale bazate pe tehnologie care să ia în considerare diferențele culturale, etnice și rasiale.
„A avea o sănătate cardiovasculară optimă reprezintă o provocare pentru populația generală. Cu toate acestea, anumite comunități, inclusiv persoane cu un statut socio-economic scăzut, persoane cu dizabilități, persoane din grupuri etnice sau rasiale defavorizate, precum și cei care locuiesc în medii rurale și comunitățile cu venituri scăzute, sunt afectate negativ de acești determinanți sociali ai sănătății care nu fac decât să creeze discrepanțe și mai mari în ceea ce privește sănătatea cardiovasculară. În această eră bazată pe tehnologie, este critic să dezvoltăm și să identificăm intervenții care să susțină populațiile aflate la cel mai mare risc de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare și să creștem accesul echitabil la resurse care promovează sănătatea” – afirmă Dr. Mariell Jessup, FAHA, American Heart Association.
Lucrarea a examinat efectul intervențiilor digitale (dispozitive wearables, aplicații mobile și anumite servicii de telemedicină) care promovează comportamente și atitudini sănătoase în ceea ce privește sănătatea cardiovasculară. S-a urmărit modul în care tehnologiile digitale influențează cinci aspecte ale Life’s Essential 8: dieta, activitatea fizică, greutatea corporală, renunțatul la tutun și somnul. Autorii au identificat diferențe semnificative în materie de acces la soluțiile digitale, în rândul persoanelor afectate negativ de determinanții sociali ai sănătății, comparativ cu cei pentru care determinanții sociali nu sunt detrimentali.
- Dieta
Aplicațiile mobile care permit utilizatorilor să înregistreze și să țină evidența alimentelor consumate sunt utile în monitorizarea propriilor obiceiuri alimentare și în dezvoltarea unor comportamente mai sănătoase, pe termen scurt. Pe termen lung, însă, și cu atât mai mult în comunitățile defavorizate în care predomină insecuritatea alimentară, aceste aplicații nu mai au aceeași eficacitate, angajamentul utilizatorilor scăzând.
- Activitatea fizică
Dispozitivele wearable care monitorizează activitatea fizică, alături de aplicațiile mobile care promovează setarea de obiective, sau programele ghidate de antrenament la distanță sunt eficiente în combaterea sedentarismului. Totuși, persoanele care trăiesc în comunități defavorizate întâmpină diverse provocări în momentul în care doresc să utilizeze astfel de soluții: (costurile dispozitivelor și abonamentelor sunt prea ridicate, cartierul în care locuiesc este nesigur, fapt care nu permite realizarea activității fizice în exteriorul locuinței etc).
- Somnul:
Dispozitivele de monitorizare a somnului, precum și aplicațiile mobile pot ajuta utilizatorii să dezvolte comportamente mai sănătoase. Avantajele acestor soluții digitale se diminuează în momentul în care vine vorba despre persoane care locuiesc în medii gălăgioase și persoane al căror ten este închis la culoare*.
*majoritatea smartwatch-urilor și brățărilor fitness folosesc fotopletismografia pentru măsurarea parametrilor vitali – o metodă care presupune absorbția luminii de către pielea utilizatorului. Nivelul de lumină diferă în funcție de tonalitatea pielii, acuratețea pierzându-se pe măsură ce aceasta este mai închisă la culoare.
- Renunțatul la fumat:
Intervențiile care combină atât tehnologia cât și soluțiile farmacologice, menite să ajute persoanele să renunțe la fumat, s-au dovedit a fi mai eficiente decât cele care implică numai aspecte farmacologice.
Life’s Essential 8 și scorul My Life Check
Life’s Essential 8, sau cei 8 factori esențiali pentru sănătatea cardiovasculară, reprezintă o serie parametri cheie cu ajutorul cărora poate fi caracterizată sănătatea inimii. Cele 8 elemente sunt: dieta, activitatea fizică, somnul, consumul de nicotină, greutatea corporală, glicemia, colesterolul și tensiunea arterială.
My Life Check este un instrument digital, dezvoltat de Asociația Americană a Inimii, care, pe baza Life’s Essential 8, calculează un scor al sănătății cardiovasculare. Scorul este cuprins între 0 și 100 și, cu cât valoarea este mai mare, cu atât persoana care a obținut scorul respectiv are o sănătate cardiovasculară mai bună. Conform unui studiu publicat în jurnalul Circulation în anul 2022, doar 1 din 5 americani are o inimă sănătoasă (adică are un scor de peste 80 de puncte).
Citește și:
- Life’s Essential 8: Adoptarea celor 8 recomandări AHA pentru sănătatea cardiovasculară reduce semnificativ și riscul de cancer
- Calitatea somnului, unul dintre cei opt factori esențiali pentru sănătatea cardiovasculară, adăugată în noul ghid AHA
- #AHA23. 8 obiceiuri esențiale pentru sănătatea cardiovasculară pot încetini îmbătrânirea biologică cu până la 6 ani