INFOGRAFIC. Depistarea timpurie a fibrilației atriale și tratamentul anticoagulant scad riscul de AVC

  • Health literacy



O treime dintre accidentele vasculare cerebrale apar la persoanele care suferă de fibrilație atrială. Acceastă tulburare de ritm cardiac este un factor de risc major ce determină o creștere de cinci ori a riscului de apariție a unui infarct cerebral. Managementul FA reprezintă una dintre temele abordate în cadrul conferințe de presă organizate de Centrul pentru Inovație în Medicină cu ocazia Zilei Mondiale a Creierului. Depistarea precoce prin programe de screening  și controlul prin tratament modern cu anticoagulante de nouă generație au fost punctele cheie abordate la eveniment.

AVC este a doua cauză de mortalitate în România prin boli cardiovasculare, după infarctul miocardic, înregistrându-se aproximativ 54.000 de decese anual. 15% din totalul accidentelor cerebrale sunt atribuite FA. Între 1 si 3 % dintre persoanele cu vârstă cuprinsă între 65 și 75 de ani au FA.

abonare

Infograficul următor prezintă legătura dintre FA și AVC:

Dr. Armand Frăsineanu, medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina a explicat în cadrul conferinței că embolii care pleacă din cord, în cazul FA, sunt mari de obicei și determină obstrucția unui vas mare, ceea ce înseamnă ca vor provoca un  AVC cu răsunet clinic mare, determinând sechele importante –  deficite motorii extinse, tulburări de limbaj, iar pe termen lung inclusiv risc de epilepsie vasculară sau demență vasculară. AVC cauzate de FA implică:

  • mortalitatea crescută cu 70%
  •  spitalizarea prelungită cu 20%
  • reducere cu 20% a ratei de recuperare;

Fibrilația atrială reprezintă cea mai frecventă anomalie de ritm cardiac, fiind un tip de tahicardie supraventriculară. Impulsuri electrice aberante cu origine la nivel atrial determină contracții anormale care scad funcția de pompă a inimii. Staza sângelui la nivelul cordului determină formarea de trombi care vor fi antrenați in circulația sistemică și în final la nivel cerebral. Sursa embolică principală  la pacienții cu FANV (fibrilație atrială non-valvulară) este tromboza în atriul stâng sau în auriculul stâng.

Formarea trombilor la nivelul atriului stâng și migrarea lor în circulația sistemică prin ramurile aortei Sursa foto – Heart Foundation

Unele dintre principalele simptome ale FA care ar trebui să determine prezentarea la medic sunt palpitațiile, pulsul neregulat sau respirația îngreunată.  Cu toate acestea, 27% dintre AVC legate de FA nu sunt detectate înainte de accidentul vascular pentru că FA este asimptomatică sau nerecunoscută de pacienți.

Screening-ul fibrilației atriale

Depistarea cazurilor de  fibrilație atrială asimptomatică reprezintă deja o prioritate în multe țări. În Japonia s-au derulat studii clinice care atestă cost-eficiența introducerii programelor de screening pentru FA. Un studiu desfășurat la Stockholm, STROKESTOP  a demonstrat faptul că prin screeningul la o populație cu o vârsta medie de 75 de ani se identifică o proporție semnificativă de participanți cu FA netratată. Studiul a confirmat, de asemenea, fezabilitatea tratamentului profilactic cu anticoagulante orale.

163,1 milioande de euro consumă sistemul de sănătate din România cu asistența bolnavilor cu AVC. Pentru reducerea acestor costuri, România s-a alăturat unei inițiative la nivel mondial, Consorțiul AF-Screen, pentru introducerea screening-ului pentru fibrilația atrială.

Consorțiul recomandă screeningul pentru fibrilația atrială asimptomatică la persoanele de peste 65 de ani și tratarea cu anticoagulante pentru prevenirea a zeci de mii de accidente vasculare cerebrale la nivel mondial în fiecare an.

„Screeningul pe scară largă pentru fibrilația atrială asimptomatică la persoanele în vârstă de peste 65 de ani ar putea reduce costurile accidentelor vasculare cerebrale și dizabilitatea asociată acestora, și ar ajuta la salvarea vieților”, afirmă dr. Marius Geantă președintele Centrului pentru Inovație în Medicină și membru al AF-SCREEN International Collaboration.

Metodele de screening sunt extrem de simplu de aplicat și sunt foarte accesibile – palparea pulsului și utilizarea electrocardiografelor portabile. Acestea  aduc informații prețioase ce pot conduce spre diagnosticarea unei tulburări de ritm si determină inițierea unui tratament profilactic pentru evitarea complicațiilor unui AVC. Variantele de screening menționate permit diagnosticarea în mai putin de un minut a unei afecțiuni ale cărei consecințe pot fi catastrofale, de la dizabilități pe termen lung, până la deces.

Anticoagulantele de generație nouă

Accidentele vasculare cardioembolice având la origine FA se pot preveni într-o mare măsură prin administrarea de anticoagulante orale. Din 2012, Societatea Europeană de Cardiologie a elaborat ghiduri care atestă superioritatea anticoagulantelor orale noi pentru tratamentul FANV. Acestea pot fi inhibitori directi de trombină (factorul II al coagulării), de tipul dabigatranului (Pradaxa), sau inhibitorii factorului X – rivaroxaban (Xarelto) sau apixaban (Eliquis).

Printre avatajele medicamentelor de nouă generație se numară: o rată scăzută a sângerărilor, lipsa interacțiunilor medicamentoase și alimentare și faptul ca pacienții nu trebuie să efectueze teste de coagulare periodic, asa cum se întâmplă în cazul tratamentului standard cu anticoagulante de de tipul warfarinei.

27 din 28 de țări europene compensează tratamentul cu noua generație de anticoagulante orale. În România, este în curs negocierea pentru introducerea compensării acestor medicamente.