Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Peste 40% dintre persoanele cu astm sever nu au boala sub control, în ciuda tratamentelor disponibile

mm
02 mai 2018
3555 Views

334 milioane de oameni suferă de astm la nivel global iar în Europa statisticile arată că există 30 de milioane de bolnavi. Până în 2020 se estimează că în întreaga lume 400 de milioane de oameni vor fi diagnosticați cu această boală.

Deși există opțiuni de tratament variate în prezent, până la 10% dintre bolnavii de astm prezintă o formă severă de astm, dificil de controlat și necesită corticoterapie de lungă durată. Jumătate dintre aceștia prezintă un subtip al bolii caracterizat printr-o creștere semnificativă a numărului de eozinofile – o categorie de leucocite implicate în mecanismul care generează hiperreactivitatea căilor aeriene. În cazul acestor pacienți se observă o accentuare a simptomatologiei, un declin semnificativ al funcției pulmonare precum și o rată crescută de exacerbări.

Ce este „astmul eozinofilic”?

În funcție de tipul de celule inflamatorii care se întâlnesc în sângele periferic și în căile respiratorii ale bolnavilor cu astm, boala poate fi clasificată într-un fenotip eozinofilic sau non-eozinofilic. În cazul astmului non-eozinofilic, se identifică o formă în care predomină neutrofilele, o formă cu populații mixte de granulocite sau forma paucigranulocitară.

La 50% dintre bolnavii cu astm sever, eozinofilele sunt celulele efectorii responsabile de procesul inflamator ce afectează căile respiratorii și generează simptome dificil de controlat.

Conform American Journal of Respiratory Medicine, profilul celular din sputa pacienților reflectă cel mai bine inflamația de la nivel pulmonar și este necesară o valoarea a eozinofilelor peste 2-3% pentru încadrarea în categoria de astm eozinofilic.

Acest fenotip de astm se asociază cu:

  • Simptomatologie zgomotoasă
  • Valoare crescută a eozinofilelor în sângele periferic
  • Un istoric de exacerbări ale bolii
  • Polipoza nazală
  • Administrarea de lungă durată a corticosteroizilor orali

Peste 40% dintre persoanele cu astm sever nu au boala sub control, în ciuda tratamentului în doze mari și necesită corticoterapie cronică. Frecvent pacienții cu formă severă de boală prezintă exacerbări care determină spitalizare. Rata de spitalizare este de 10 ori mai mare la cei care au astm necontrolat față de astmaticii a căror afecțiune e ținută sub control.

De asemenea, la aceștia simptomele afectează profund activitățile cotidiene și sunt accentuate și noaptea. Un studiu a demonstrat că 91% dintre pacienții cu astm necontrolat susțin că boala le afectează activitățile, de mai multe ori pe săptămână, pe când cei cu boală controlată nu resimt impactul asupra calității vieții.

Riscurile corticoterapiei cronice

Pacienții care nu obțin un control bun al bolii necesită și o creștere a schemei terapeutice, care include corticoterapia și medicația folosită în urgență. Date din studii clinice arată că 63% dintre pacienții cu astm necontrolat apelează la corticoterapie orală mai mult de o dată pe săptămână în exacerbările bolii, comparativ cu 24% dintre bolnavii la care boala se află sub control.

Folosirea cronică a acestei clase de medicamente determină efecte secundare semnificative. Riscul de diabet este mult mai mare, boală care a determinat în 2012 aproximativ 1,5 milioane de decese. De asemenea, pneumoniile și osteoporoza se numără printre alte efecte adverse asociate corticoterapiei. Studiile sugerează că riscul de boală coronariană și mortalitatea generală sunt mult mai crescute la acești pacienți. Mai mult decât atât, depresia e afecțiune frecvent întâlnită. Bolnavii aflați pe corticoterapie o perioadă îndelungată au un risc de 3,4 ori mai mare de a dezvolta depresie.

Astmul sever afectează doar 10% dintre pacienți însă astmul sever necontrolat determină 50% din povara economică a bolii

345 000 de decese în 2014 au fost cauzate de astm la nivel global. Pacienții cu astm necontrolat se confruntă cu o scădere considerabilă a calității vieții, comparativ cu cei care au boala controlată, ceea ce se traduce, de exemplu, prin timp pierdut la locul de muncă, afectarea implicării în educația copiilor. În Statele Unite se estimează că se cheltuiesc aproximativ 50 miliarde de dolari anual pentru spitalizările determinate de aeastă boală. În Europa costurile se ridică la 18 miliarde de lire sterline anual iar din această sumă, lipsa productivității determină o pierdere de aproximativ 10 miliarde de lire sterline.

Pacienții cu astm necontrolat au o probabilitate de 39% mai mare de a apela la servicii de urgență și cu 22% mai mare de a fi spitalizați față de cei care au o boală mai puțin severă și corect monitorizată.

Ce se poate face?

Pe măsură ce mecanismele din spatele acestei boli încep să fie elucidate și tot mai multe substranțe inovatoare sunt dezvoltate pentru a oferi un tratament personalizat, țintele terapeutice se schimbă. Scopul tratamentului nu mai este doar ameliorarea simptomelor, ci și identificarea și tratarea cauzei specifice a bolii. Terapiile țintite, potrivite pentru fenotipul pacientului – eozinofilic, neutrofilic sau paucigranulocitar pot asigura o intervenție precoce, reducerea semnificativă a medicației de fond și o creștere a calității vieții.

Un exemplu în acest sens este benralizumab – un anticorp monoclonal care recrutează celulele natural killer pentru a induce o depleție directă, rapidă și aproape completă a eozinofilelor. Medicamentul a determinat o reducere cu 75%  a dozei de corticosteroizi orali.

Puteți citi mai multe informații despre benralizumab în următoarele articole

Leave a Comment

Your email address will not be published.