Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Știința întâlnește Politicienii: lansarea Raportului State of Innovation 2018 în Parlamentul României

mm
17 apr. 2018
6278 Views

Centrul pentru Inovație în Medicină a lansat la Parlamentul României, pe 16 aprilie 2018, Raportul Anual State of Innovation, în cadrul evenimentului „Știința întâlnește Politicienii”, organizat în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților și cu Comisia de Sănătate din Senat. Evenimentul a reunit mai mulți membri ai Parlamentului, alături de reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Sănătății, reprezentanți ai comunității medicale și ai companiilor farmaceutice. Dezbaterea s-a concentrat asupra modului în care inovațiile din domeniul medical (care deja înregistrează un volum și o viteză fără precedent pe plan mondial) pot fi implementate în beneficiul pacienților români.

Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a declarat în deschiderea evenimentului:

„State of Innovation aduce și în acest an recomandări bazate pe acumularea impresionantă de date noi, filtrate însă prin experiențele noastre și pe experiențele altor țări. Inovațiile apar într-un număr tot mai mare și cu o viteză din ce în ce mai mare și pot deveni o realitate pentru pacienții români. România este sub media europeană în ceea ce privește mortalitatea evitabilă. Este nevoie să îmbunătățim aceste statistici și trebuie să lucrăm împreună în acest sens. Scopul Raportului este să pună în centru cu adevărat pacientul, care trebuie să primească asistența medicală de calitate de care are nevoie, de prima dată, în condiții de cost-eficiență”.

Subiectele cheie prezentate în raport includ:

  • Biomarkerii și diagnosticul de precizie al cancerului – tratamentul potrivit, pentru pacientul potrivit și la momentul potrivit, de prima dată
  • Imuno-oncologia, cu principalele inovații: check-point inhibitors, terapii celulare CAR-T
  • Hepatita C – alinierea României la strategia globală de eliminare a hepatitei C din rândul problemelor de sănătate publică până în 2030
  • Biotehnologia – medicamentele biologice și biosimilarele
  • Health literacy – unul dintre pilonii esențiali când discutăm despre conceptul de „patient empowerment” sau implicarea pacientului în managementul bolii
  • Medicina digitală – cum folosim tehnologiiile ICT pentru a aduce valoare în sistemul de sănătate
  • Medicina genomică – expansiunea testării genetice în masă și soluția pentru vindecarea unor boli precum hemofilia

Imuno-oncologia se conturează ca un nou pilon în tratamentul cancerului, cu perspective de a oferi rezultate fără precedent. Un tablou făcut public de Societatea Europeană de Oncologie Medicală arată că în prezent sunt în dezvoltare peste 2.000 de medicamente din această clasă, pentru 303 tipuri de cancer. Jumătate sunt în faza preclinică, jumătate sunt deja aprobate sau în studii clinice. Există 3.042 de studii clinice care evaluează aceste terapii și 864 de companii sunt implicate. 17 tipuri de cancer au cel puțin o imunoterapie ca opțiune de tratament aprobată.

Prof. Dr. Tudor Ciuleanu, de la Institutul Oncologic Cluj Napoca, a declarat:

„Imunoterapia vine să se adauge, după 2010, ca cel mai modern capitol in oncologie. Se adaugă la capitolul terapiilor țintite care s-a deschis după anul 2000. De fapt, ținta se schimbă. Prin aceste tratamente nu mai vrem să distrugem celula tumorală direct, vrem să facem organismul prin mecanisme proprii să recunoască celulele tumorale și să le distrugă. Este o schimbare de paradigmă și de eficiență. Nu trebuie să ne construim avionul de luptă, îl avem deja – este limfocitul T, trebuie doar să îl instruim astfel încât celula tumorală să nu scape. Trebuie să pornim misiunea de luptă”.

Prof. Dr. Tudor Ciuleanu a mai explicat și faptul că imunoterapiile pot produce răspunsuri durabile, prelungesc supraviețuirea în multiple tumori, iar biomarkerii sunt necesari pentru a selecta mai bine pacienții.

„Implementarea imunoterapiilor necesită un efort finanaciar, dar este o obligație etică față de pacienții cu cancer”.

Cel mai important avans științific în 2017, conform ASCO, este aprobarea terapiilor celulare CAR – T. Prima terapie CAR-T, Kymriah, a primit acordul FDA pentru tratarea leucemiei limfoblastice acute, iar cea de-a doua pentru limfomul non-Hodgkin cu celule B mari. Peste 200 de astfel de terapii sunt în studii, în China dezvoltându-se jumătate dintre ele.

Inhibitorii punctelor de control (check-point inhibitors) și-au demonstrat deja eficiența în tipuri de cancer precum melanomul malign metastatic nerezecabil, cancerul pulmonar metastatic, cancerul de vezică urinară, cancerul renal, cancerul de cap și gât, limfomul Hodgkin etc.

În România, la începutul anului 2017 a fost încheiat primul contract cost-volum pentru accesul la tratament I-O (cu nivolumab) al pacienților cu melanom metastatic nerezecabil, urmat de contracte cost volum pentru alte indicații – cancerul renal și pentru linia a doua de tratament pentru cancerul pulmonar. În decembrie 2017 a fost semnat și contractul pentru prima imunoterapie (pembrolizumab) în prima linie a cancerului pulmonar, dar pacienții nu au încă acces pentru că întârzie publicarea Hotărârii de Guvern care să introducă de facto această moleculă pe lista medicamentelor compensate.

Determinarea biomarkerilor este un alt capitol important din Raportul State of Innovation. În 2017, 30% dintre medicamentele noi aprobate în SUA au fost medicamente personalizate, jumătate fiind medicamente folosite în oncologie.

Pentru prima dată a fost aprobată o substanță (pembrolizumab) pe baza unui biomarker ce definește boala, nu în funcție de localizare (tumor-agnostic therapy). De asemenea, biopsia lichidă a devenit un subiect important pentru medicina de precizie. Aceasta presupune determinarea proprietăților celulelor tumorale circulante din sânge, nu din tumoră, așa cum se întâmplă în cazul biopsiei clasice.

Prof. Dr. Florinel Badulescu, Președintele Comisiei de Oncologie a Ministerului Sănătății a afirmat:

„La diagnostic avem probleme. Cum găsim o modalitate ca măcar 30% din banii pe care îi primim să îi dăm către populațiile țintă? Trebuie să găsim o soluție să stabilim o platformă de diagnostic. Sa facem o testare pentru toate tipurile de medicamente și să schimbăm tipul de buletine histopatologice, imunohistochimice și genetice. Lucrurile sunt scumpe și trebuie să începem să controlăm pe ce dăm banii. Eu îmi doresc să salvez oameni, nu doar să prelungesc viața și pentru asta e nevoie de screening. Cum discutăm noua medicină? Trebuie să venim cu toții cu propuneri clare către comisiile de sănătate. De asemenea, dezvoltarea metodelor de diagnostic trebuie să meargă mână în mână cu dezvoltarea registrelor de boală”.

Medicina digitală este un alt domeniu  în plină expansiune, care promite creșterea eficienței sistemelor de sănătate și presupune folosirea mijloacelor ICT. Acestea includ atât componenta hardware și software, cât și componenta de servicii, iar câteva concepte au început deja să prindă contur: telemedicina, aplicațiile pentru telefonul mobil, senzori care pot detecta diverse semne vitale, inteligența artificială, tehnologiile blockchain, dezvoltarea tehnicilor de analiză computațională, Big și Smart Data, pacientul virtual, studiile clinice in-silico etc.

România a demarat adaptarea legislației în privința medicinei digitale, prin adoptarea la începutul anului 2018 a unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului care definește cadrul legal pentru înființarea registrelor naționale și pentru funcționarea telemedicinei rurale și a telemedicinei medicale. Agenția pentru e-Health și registrele naționale pentru boli (ambele anunțate de autorități) au potențialul de contribui la struturarea și dezvoltarea domeniului în România.

Cristian Grasu, Secretar de Stat Ministerul Sănătății, a pus accentul pe importanța modului în care tehnologia va contribui la expansiunea inovației în domeniul medical. Acesta și-a început discursul cu un exemplu referitor la rolul inteligenței artificiale:

„Pe 10 aprilie la Bruxelles a avut loc Digital Day. Multe lucruri s-au finalizat în acea zi. 24 de state membre au semnat declarația de cooperare în domeniul inteligenței artificiale. Echipele de cercetători care folosesc IBM Watson întreabă acum programul și nu invers. Deja există șanse mai mari ca răspunsul corect să vină de la mașină decât de la o echipă multinațională si multidisciplinară de savanți la nivel mondial.”

Acesta a explicat faptul că interesul european pentru domeniul eHealth este în creștere. România, însă, încă nu are niște registre de boală care să furnizeze informații.

„Acesta este motivul pentru care ne-am hotărât să încercăm să creăm un loc în care să existe un grup de oameni a căror activitate să fie dedicată exclusiv domeniului sănătății digitale. Este un obiectiv și în stategia națională de sănătate. Noi încercăm să îl aducem la o realitate concretă. Un nucleu de expertiză există deja”.

Secretarul de stat Cristian Grasu a mai explicat că trebuie să punem la dispoziție de pe acum o infrastructură „la nivelul anului 2019 în Europa”, astfel încât, din acel moment să se poată folosi toate resusele pe care le avem în domeniul informaticii pentru a crea o revoluție, „pentru a merge mai repede acolo unde alte state deja au ajuns”.

Un alt subiect abordat ține de existența institutelor de oncologie în toate regiunile din România, la Craiova și Timișoara făcându-se demersuri în acest sens, după cum a afirmat dr. Cristian Grasu, care a abordat și tema depistării precoce a cancerului:

„Avem posibilități nemaivăzute de a trata cancerul, dar trebuie să ne gândim să tratăm mai devreme cu costuri mai mici, iar pentru asta avem nevoie de screening. Și vom acționa în acest sens”.

Legea prevenției a fost un alt subiect abordat în cadrul evenimentului, de către Emanuel Botnariu, senator în Comisia pentru Sănătate Publică, care a declarat:

„Aș vrea să cred că anul acesta reușim să schimbăm legea sănătății. Aș vrea să punem pe masă la sfârșitul anului legea prevenției. Este foarte important ca populația să fie bine educată si informată. Sănătatea este pe primul loc. Expectanța populației este foarte mare de la segmentul medical și e un moment prielnic pentru dezvoltarea sistemului în România. Vom avea președinția Consiliului Europei, iar legea prevenției este cea mai importantă și trebuie concretizată”.

Laszlo Attila, președintele Comisiei de Sănătate, Senatul României a menționat în încheierea evenimentului despre problema datelor care provin din sectorul privat, precum și înființarea centrelor regionale de excelență.

„Nu avem date despre ce se întâmplă în sistemul privat. Când pui întrebarea cum să planifici intervențiile în politicile de sănătate, avem o problemă – nu avem aceste date. Din cauza lipsei de fonduri, va trebui sa regândim programele naționale. Legislația este rigidă, dar căutăm soluții în acest sens. Pentru fondul de inovație am facut un prim pas, va mai trebui să clarificăm și sistemul instituțional, să fie o instituție independentă, care să nu depindă de modificările de regim politic”.

Leave a Comment

Your email address will not be published.