Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

STUDIU. Vaccinul anti-polio modificat genetic extinde supraviețuirea pacienților cu cancer cerebral în stadiu avansat

mm
20 aug. 2018
446 Views

21% dintre pacienții cu gliom malign metastatic incluși în studiu, care au fost tratați cu un vaccin anti-polio modificat, erau în viață la 3 ani de la tratament, comparativ cu un procent de doar 4% din cei cărora le fusese administrată terapia standard.

„La fel ca în cazul multor imunoterapii, se pare că unii dintre pacienți nu răspund la tratament, dintr-un motiv sau altul. Dar dacă răspund, ei devin supraviețuitori de lungă durată”, a declarat Dr. Annick Desjardins, unul dintre autorii principali ai studiului într-un comunicat.

Vaccinul a fost infuzat în tumora cerebrală prin intermediul unui cateter implantat chirurgical, stimulând sistemul imun al organismului să țintească specific celulele canceroase. Mai exact, s-a utilizat o tulpină non-patogenică de virus himeric recombinant polio-rinovirus (PVSRIPO), care recunoaște receptorul CD155 al poliovirusului. Acest receptor este răspândit la nivelul celulelor neoplazice ale tumorilor solide și în componentele majore ale micromediului tumoral.

Rezultatele provin dintr-un studiu de fază I al cărui obiectiv primar a fost determinarea profilului de toxicitate și a dozei de vaccin ce urmează a fi testată în faza II a studiului. Un număr de 61 de pacienți au fost implicați, iar evoluția lor a fost comparată cu date provenite din registrele pacienților tratați cu terapia standard, compusă din intervenție chirurgicală, chimioterapie, radioterapie și tratamente țintite.

În articolul publicat în The New England Journal of Medicine, autorii studiului notează că: Pentru majoritatea pacienților al căror glioblastom a recidivat după tratament, supraviețuirea este în medie de 12 luni. Timp de zeci de ani, cercetarea s-a focusat pe avansul chirurgical, al radioterapiilor, chimioterapiilor și terapiilor personalizate. Însă toate aceste avansuri au în comun faptul că nu au demonstrat îmbunătățiri privind durata de supraviețuire, au efecte slabe la nivelul sistemului nervos central (SNC), toxicitate ridicată și afectează pe termen lung SNC și măduva osoasă. De asemenea, în cazul glioamelor maligne, imunoterapiile nu sunt eficiente dat fiind profilul scăzut al mutațiilor genetice care duc la activarea celulelor T.

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.