ASCO 2026: Un test genomic poate identifica pacientele cu cancer de sân care pot evita chimioterapia fără creșterea riscului de recidivă
Un test genomic utilizat pentru evaluarea riscului de recurență în cancerul de sân ar putea schimba modul în care este luată decizia privind administrarea chimioterapiei la un număr important de paciente. Rezultatele studiului internațional OPTIMA, prezentate la ASCO 2026, arată că multe persoane cu cancer de sân hormonosensibil, cu vârsta de cel puțin 40 de ani și cu un scor scăzut la testul Prosigna, pot fi tratate doar cu terapie hormonală, fără a crește riscul de recidivă în primii cinci ani.
Studiul aduce dovezi importante pentru o întrebare frecventă în oncologie: cine are cu adevărat nevoie de chimioterapie și cine poate fi tratat eficient fără această etapă terapeutică? În cancerul de sân incipient, mai ales atunci când boala s-a extins la ganglionii limfatici axilari, chimioterapia este adesea recomandată pentru reducerea riscului de recidivă. Totuși, pentru o parte dintre paciente, beneficiul real poate fi foarte redus, în timp ce efectele adverse pot fi semnificative.
OPTIMA sugerează că biologia tumorii, evaluată printr-un test genomic, poate ghida mai precis această decizie decât criteriile clinice utilizate tradițional, cum ar fi dimensiunea tumorii sau numărul de ganglioni afectați.
Optima, Optimal Personalised Treatment of early breast cancer using Multi-parameter Analysis, este un studiu clinic internațional coordonat de University College London, care a inclus peste 4.400 de pacienți din Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Australia, Noua Zeelandă și Thailanda.
Studiul a inclus femei și bărbați cu vârsta de 40 de ani sau mai mult, diagnosticați cu cancer de sân hormonosensibil după intervenția chirurgicală. Majoritatea participanților aveau afectare ganglionară axilară, ceea ce îi plasa într-o categorie considerată cu risc mai ridicat de recurență. În practica standard, acești pacienți ar fi primit de obicei atât chimioterapie, cât și terapie hormonală administrată timp de cinci până la zece ani.
Participanții au fost împărțiți în două grupuri. În grupul de tratament standard, pacienții au primit chimioterapie urmată de terapie hormonală. În grupul ghidat de testare, tumora a fost analizată cu testul Prosigna. Persoanele cu scor ridicat, peste 60, au primit chimioterapie și terapie hormonală, în timp ce persoanele cu scor scăzut, de 60 sau mai mic, au fost tratate doar cu terapie hormonală. Radioterapia și celelalte tratamente necesare au fost administrate conform practicii obișnuite în ambele grupuri.
Ce măsoară testul Prosigna?
Prosigna este un test genomic dezvoltat de Veracyte, care analizează activitatea unor gene implicate în creșterea cancerului de sân. Testul este realizat pe țesut tumoral, de obicei pe proba obținută în timpul intervenției chirurgicale, dar poate fi efectuat și pe biopsii diagnostice, deoarece necesită o cantitate redusă de țesut.
Rezultatul testului oferă informații despre riscul biologic al tumorii și ajută la identificarea pacienților care ar putea beneficia de chimioterapie. Un avantaj important este că, spre deosebire de unele teste similare, Prosigna poate fi realizat în laboratoare NHS care dispun de echipamentele necesare, ceea ce îl face mai ușor de integrat în sistemul public de sănătate.
Rezultatele principale
Din cei 4.429 de participanți incluși în studiu, peste două treimi, adică 68%, au avut un scor Prosigna scăzut. În acest grup, rezultatele la cinci ani au fost foarte apropiate între pacienții care au primit chimioterapie și cei care au fost tratați doar cu terapie hormonală.
La cinci ani după tratament, 94,8% dintre persoanele care au primit chimioterapie împreună cu terapie hormonală erau în viață și fără recurență a cancerului de sân. În grupul tratat doar cu terapie hormonală, proporția a fost de 93,6%.
Diferența dintre cele două grupuri a fost mică, iar analiza statistică a arătat că, în cel mai favorabil scenariu pentru chimioterapie, cel mult 2% dintre pacienții cu scor Prosigna scăzut ar beneficia de acest tratament. Studiul a fost conceput pentru a evalua dacă tratamentul ghidat de test ar putea duce la o creștere relevantă a numărului de recurențe sau decese în primii cinci ani. În urma consultării cu pacienți și clinicieni, cercetătorii au definit o diferență acceptabilă ca fiind de maximum 3%.
Aceste date susțin utilizarea testării genomice pentru a evita chimioterapia atunci când probabilitatea de beneficiu este foarte redusă.
Impactul potențial este semnificativ atât pentru pacienți, cât și pentru sistemele de sănătate. Cercetătorii estimează că, numai în NHS, peste 5.000 de pacienți pe an ar putea evita chimioterapia ca urmare a acestor rezultate.
Pentru pacienți, evitarea chimioterapiei poate însemna reducerea expunerii la efecte adverse precum oboseală severă, greață, căderea părului, risc de infecții, neuropatie, toxicitate cardiacă sau impact asupra fertilității și calității vieții. Pentru sistemele de sănătate, utilizarea testării genomice poate însemna o alocare mai eficientă a resurselor, prin direcționarea tratamentelor intensive către persoanele care au cea mai mare probabilitate de a beneficia de ele.
Profesorul Rob Stein, investigator principal al studiului și profesor de oncologie mamară la UCL Cancer Institute, a subliniat că OPTIMA răspunde unei provocări majore în îngrijirea cancerului de sân: identificarea pacienților care beneficiază cu adevărat de chimioterapie. Potrivit acestuia, rezultatele arată că mulți pacienți pot evita chimioterapia fără a compromite rezultatele tratamentului.
Ce aduce nou față de studiile anterioare?
Un element important al studiului OPTIMA este faptul că a inclus o populație mai largă decât multe cercetări anterioare. Studiile precedente s-au concentrat în principal pe femei aflate în postmenopauză și cu afectare ganglionară limitată. OPTIMA a inclus și femei aflate în premenopauză, precum și pacienți cu boală mai extinsă, inclusiv persoane la care cancerul se răspândise la mai mult de trei ganglioni limfatici.
Rezultatele au fost similare la femeile în premenopauză și postmenopauză, iar cercetătorii nu au observat diferențe importante în funcție de numărul de ganglioni afectați. Acest aspect este relevant deoarece pacientele tinere sau cele cu afectare ganglionară mai importantă sunt adesea considerate candidate mai probabile pentru chimioterapie.
Totuși, interpretarea rezultatelor la femeile în premenopauză trebuie făcută cu atenție. În studiul OPTIMA, aceste paciente au primit terapie hormonală care suprimă temporar funcția ovariană. Cercetătorii consideră că acest tratament poate explica de ce chimioterapia nu a adus un beneficiu suplimentar evident în acest grup.
Limite și întrebări deschise
Deși studiul oferă dovezi solide pentru pacienții cu vârsta de cel puțin 40 de ani, nu se știe încă dacă rezultatele se aplică și persoanelor sub această vârstă. Echipa de cercetare atrage atenția că următoarea etapă a OPTIMA va aduce informații suplimentare despre utilizarea testului la femeile aflate în premenopauză, însă aceste rezultate sunt așteptate abia peste câțiva ani.
De asemenea, deși un număr mic de bărbați cu cancer de sân a fost inclus în studiu, participanții de sex masculin au fost prea puțini pentru a formula concluzii ferme pentru acest grup.
O decizie terapeutică mai apropiată de biologia tumorii
OPTIMA confirmă direcția în care se îndreaptă oncologia modernă: tratamentele nu mai sunt decise doar pe baza caracteristicilor clinice vizibile, ci și pe baza profilului molecular al tumorii. În loc ca pacienți cu diagnostice aparent similare să primească automat același tratament, testele genomice pot ajuta la diferențierea celor care au nevoie de terapii intensive de cei pentru care acestea ar aduce mai multă toxicitate decât beneficiu.
Pentru cancerul de sân hormonosensibil, rezultatele OPTIMA ar putea contribui la extinderea accesului la testarea genomică și la integrarea mai rapidă a acesteia în ghiduri și decizii de rambursare. Datele complete ale studiului vor fi analizate și de organisme precum NICE, pentru a evalua cost-eficiența utilizării testului Prosigna în sistemul de sănătate.
În practică, studiul nu transmite că chimioterapia nu mai este necesară în cancerul de sân hormonosensibil. Mai degrabă, arată că pentru un grup bine definit de pacienți — persoane de cel puțin 40 de ani, cu scor Prosigna scăzut — chimioterapia poate fi evitată în siguranță, atunci când decizia este ghidată de biologia tumorii și integrată într-un plan terapeutic adecvat.
Pentru mii de pacienți, acest lucru poate însemna nu doar un tratament mai personalizat, ci și o experiență terapeutică mai puțin împovărătoare, fără pierderea eficacității.