articole scrise de Dr. Monica Dugăeșescu

Dr. Monica Dugăeșescu a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București în 2020. În urma obținerii a două burse Erasmus Traineeship, a studiat și a lucrat în laboratoare de analize medicale și de cercetare din străinătate. În prezent urmează rezidențiatul în specialitatea medicină de laborator, în cadrul Institutului Clinic Fundeni.

Principalele sale interese sunt reprezentate de biologia moleculară, genetică, oncologie, virusologie, imunologie, cercetare medicală, educație medicală și voluntariat în departamente științifice sau de educația medicală ale societăților cu profil medical. S-a alăturat echipei Raportul de Gardă în anul 2020 și abordează subiecte precum medicina personalizată, altfel despre cancer, health literacy și accesul la inovații medicale.

Marea Britanie testează screeningul pentru diabetul de tip 1 la copii: fezabilitatea unui program național, confirmată într-un studiu amplu

Un nou studiu publicat în The Lancet Diabetes & Endocrinology arată că un program de screening pentru diabetul zaharat de tip 1 la copii este fezabil. Acestea sunt rezultatele preliminare ale studiului ELSA (Early Surveillance for Autoimmune Diabetes), conceput pentru a explora fezabilitatea şi impactul psihosocial al unui program de screening al diabetului zaharat de […]

---

Factorii de mediu, recunoscuți ca determinanți majori ai bolilor cardiovasculare: societățile internaționale de cardiologie cer acțiune urgentă

Pentru prima dată, ESC (European Society of Cardiology), ACC (American College of Cardiology), AHA (American Heart Association) și WHF (World Heart Federation) au publicat o declarație comună, prin intermediul căreia au subliniat nevoia de intervenții de urgență împotriva factorilor de mediu care cresc riscul de boli cardiovasculare. Factorii de mediu au un impact major asupra […]

---

Ritmul îmbătrânirii ar putea fi estimat pe baza profilului microARN din urină

Îmbătrânirea accelerată ar putea fi estimată, în mod non-invaziv, cu ajutorul profilului microARN (miARN) din urină, conform unui studiu publicat în NPJ Aging. Aceste rezultate pot contribui la înțelegerea modului în care îmbătrânirea biologică determină creşterea riscului de boli cronice. Îmbătrânirea este un factor determinant major al bolilor cronice, însă în prezent nu sunt disponibili […]

---

STUDIU. Obezitatea și criza de mediu pornesc din aceeași sursă: un sistem alimentar orientat spre profit

Atât obezitatea, cât și problemele mediului înconjurător au drept sursă comună un sistem alimentar bazat pe profit, care încurajează un consum ridicat de alimente mai puţin sănătoase, conform unui review publicat în Frontiers in Science. Sistemul alimentar actual promovează produse cu conținut ridicat de calorii și conținut scăzut de fibre, cum ar fi unele alimente ultraprocesate […]

---

Bolile cardiovasculare și depresia au mecanisme biologice comune cu impact asupra diagnosticului personalizat și evaluării timpurii a riscului

Inflamația sistemică de grad scăzut este un posibil factor care contribuie la dezvoltarea comorbidității depresie – boli cardiovasculare (BCV), aceste afecţiuni prezentând factori de risc genetici comuni, conform rezultatelor proiectului TO_AITION. Acest proiect a generat cunoștințe care vor permit diagnosticarea timpurie a acestei coborbidităţi, o mai bună predicție a pacienților cu risc ridicat și strategii […]

---

AHA2025. Colesterolul LDL, redus cu aproape 60% cu un nou inhibitor PCSK9 administrat pe cale orală

Utilizarea de enlicitide (doză de 20 mg), inhibitorul PCSK9 cu administrare orală, a redus semnificativ nivelurile de colesterol LDL și alte lipide aterogene, conform rezultatelor unui studiu derulat pe o cohortă mare de pacienți cu risc crescut, prezentate în cadrul sesiunilor științifice ale American Heart Association de anul acesta. Deși terapiile moderne pentru scăderea colesterolului […]

---

STUDIU. Locul în care trăim influențează peste 15% din greutatea corporală

Locul unde o persoană trăiește explică peste 15% din variațiile masei corporale, iar comportamentele legate de alimentație sunt influențate în proporție de până la 50% de acest factor de mediu. Impactul locului unde cineva trăieşte asupra masei corporale este mai ridicat la femei, în comparație cu bărbații. Acestea sunt concluziile unui studiu publicat în Social […]

---

România nu este încă pregătită pentru implementarea inteligenței artificiale în sănătate. Un nou raport OMS evidențiază bariere sistemice importante

Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (2024–2025) analizează nivelul de pregătire al statelor din Regiunea Europeană pentru integrarea inteligenței artificiale în sănătate, într-un context de transformare tehnologică accelerată. Deși AI promite îmbunătățirea îngrijirii pacienților și reducerea presiunii asupra sistemelor de sănătate, OMS atrage atenția asupra riscurilor legate de etică, guvernanță și responsabilitate, în […]

---

STUDIU. Alimentele ultraprocesate afectează toate organele și cresc riscul de boli cronice

O serie de trei articole publicate în The Lancet arată că alimentele ultraprocesate (UPF) afectează toate sistemele majore de organe și reprezintă un risc important pentru sănătatea generală, fiind asociate cu obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiace și depresia. Dieta bogată în UPF se asociază cu supraalimentarea, calitatea nutrițională redusă și expunerea mai […]

---

#AHA25. Chiar și 2-5 țigări pe zi dublează riscul de boli cardiace și crește mortalitatea cu 60%

Adulții care fumează  între 2 și 5 țigări zilnic au o probabilitate de peste două ori mai mare decât cei care nu au fumat niciodată să prezinte afecțiuni cardiace, precum și un risc cu 60% mai mare de deces din orice cauză, conform unor noi rezultate prezentate în cadrul întâlnirii de anul acesta a American […]

---