Cancerele gastrointestinale apărute la vârste tinere, în special cancerul colorectal, înregistrează o creștere semnificativă la nivel mondial.Considerat cândva o boală a vârstnicilor, cancerul colorectal afectează tot mai frecvent persoane în vârstă de 20, 30 și 40 de ani. Un articol recent publicat în British Journal of Surgery evidențiază amploarea și implicațiile acestui fenomen, lansând un apel urgent pentru o regândire a strategiilor de prevenție și screening.
În Statele Unite, rata generală a cancerului colorectal a scăzut semnificativ în ultimele decenii, de la 66,2 cazuri la 100.000 de persoane în 1985, la 35,7 cazuri în 2018. Acest succes se datorează în mare parte programelor de screening, detectării precoce și campaniilor de conștientizare adresate adulților în vârstă. Totuși, această tendință pozitivă ascunde o criză emergentă: o creștere accentuată a cancerului colorectal în rândul adulților tineri, mai ales începând cu mijlocul anilor ’90.
Între 2000 și 2017, incidența ajustată în funcție de vârstă a cancerului colorectal cu debut precoce (diagnosticat înainte de 50 de ani) în SUA a crescut de la 5,9 la 8,4 cazuri la 100.000 de persoane. Comparativ cu persoanele născute în 1950, cele născute în 1990 prezintă un risc dublu de a dezvolta cancer de colon și un risc de patru ori mai mare de a dezvolta cancer rectal. Iar acest fenomen nu este limitat la SUA. Un studiu realizat în 20 de țări europene a arătat creșteri semnificative ale incidenței cancerului colorectal cu debut precoce între 2004 și 2016, în special în rândul celor mai tineri: +7,9% pentru cei cu vârste între 20–29 de ani, +4,9% pentru 30–39 de ani și +1,6% pentru 40–49 de ani.
De asemenea, o analiză a Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a arătat o creștere de 185% a incidenței cancerului colorectal la persoanele cu vârste între 20 și 24 de ani și o creștere de 333% la adolescenții între 15 și 19 ani.
Impact asupra comunităților marginalizate
Această schimbare epidemiologică nu afectează toate populațiile în mod egal. Minoritățile rasiale și etnice suportă o povară disproporționată a cancerului colorectal cu debut precoce. O analiză extinsă a Institutului Național de Cancer din SUA (1973–2009) a arătat că 16,5% dintre amerindieni/nativi din Alaska, 15,4% dintre hispanici, 12% dintre asiatici/pacifici și 11,9% dintre pacienții de culoare au fost diagnosticați cu cancer colorectal înainte de vârsta de 50 de ani, comparativ cu doar 6,7% dintre albii non-hispanici.
Aceste inegalități reflectă probabil o combinație complexă de factori: acces inegal la servicii medicale, diferențe în stilul de viață și alimentație, expuneri de mediu, rasism structural și predispoziții genetice. Aceste constatări subliniază necesitatea unor reforme echitabile în sistemele de sănătate și a unor strategii de prevenție adaptate pentru grupurile vulnerabile.
Dificultăți în diagnosticare
În ciuda creșterii incidenței, cazurile cu debut precoce sunt adesea diagnosticate târziu. Atât medicii, cât și pacienții, pot să nu suspecteze cancerul la un adult tânăr cu simptome gastrointestinale. Astfel, diagnosticarea are loc frecvent în stadii avansate, când tratamentele sunt mai agresive și șansele de vindecare mai mici.
Deși ghidurile pentru cancerul colorectal cu debut precoce și cel mediu sunt identice, pacienții mai tineri tind să primească tratamente mai agresive, chimioterapie, intervenții chirurgicale, de multe ori fără un avantaj clar în supraviețuire. Aceste tratamente pot aduce complicații suplimentare pentru o categorie de pacienți care deja se confruntă cu provocări legate de etapa vieții în care se află.
Povara psiho-socială a unui diagnostic precoce
Un diagnostic de cancer la 20, 30 sau 40 de ani poate avea efecte devastatoare. Mulți pacienți se află în plină ascensiune profesională, își întemeiază familii sau cresc copii. Impactul emoțional și financiar poate fi profund. Adulții tineri raportează mai frecvent pierderea locului de muncă, dificultăți în acoperirea costurilor tratamentului și probleme în comunicarea diagnosticului cu copiii sau cu alți membri ai familiei.
Un aspect esențial este sănătatea reproductivă. Deși ghidurile Societății Americane de Oncologie Clinică recomandă discuții despre fertilitate înaintea tratamentului, un studiu recent a arătat că 50% dintre pacienți nu au discutat cu medicii despre impactul bolii sau al tratamentului asupra capacității de a avea copii.
Pe termen lung, supraviețuitorii cancerului colorectal cu debut precoce raportează o calitate a vieții mai scăzută decât cei diagnosticați mai târziu. Ei se confruntă mai des cu depresie, anxietate, disfuncții sexuale, probleme de imagine corporală și dificultăți de reintegrare socială. Bărbații tineri sunt în mod particular predispuși la tulburări depresive după diagnostic și tratament.
Care sunt cauzele creșterii?
Deși cauzele exacte nu sunt pe deplin înțelese, cercetătorii indică o serie de factori de risc interconectați, mulți dintre ei legați de stilul de viață, tot mai des întâlniți în rândul tinerilor. Printre aceștia se numără:
- Obezitatea, în special cea instalată în copilărie sau adolescență
- Dieta de tip occidental, bogată în carne roșie și procesată, zahăr și alimente rafinate
- Sedentarismul și lipsa activității fizice
- Fumatul și consumul de alcool
- Steatoza hepatică non-alcoolică, asociată frecvent cu obezitatea
Un studiu din 2019, care a inclus peste 85.000 de femei din SUA, a arătat că cele cu un indice de masă corporală (IMC) peste 30 aveau aproape de două ori mai mare riscul de a dezvolta cancer colorectal cu debut precoce față de cele cu greutate normală. Epidemia de obezitate infantilă poate avea, astfel, efecte pe termen lung asupra riscului oncologic în perioada adultă timpurie.
Un apel la acțiune
„Incidența cancerelor GI la adulții sub 50 de ani este în creștere la nivel global”, a declarat autoarea principală a studiului, Dr. Sara Char. „Este esențial să continuăm cercetările asupra biologiei acestor cancere pentru a dezvolta strategii mai eficiente de screening, prevenție și tratament.”
Tot mai mulți cercetători și experți în sănătate publică susțin că este timpul pentru o recalibrare a ghidurilor de screening. Recent, Societatea Americană de Cancer a redus vârsta recomandată pentru screeningul colorectal de la 50 la 45 de ani. Totuși, pentru unele grupuri de risc, această schimbare ar putea să nu fie suficientă.
Pașii următori ar trebui să includă:
- Screening personalizat, început mai devreme, în funcție de istoricul familial, factorii genetici și stilul de viață
- Campanii de informare dedicate tinerilor și medicilor de familie
- Investiții în cercetarea biologiei specifice a acestor tipuri de cancer
- Servicii de sprijin adaptate nevoilor emoționale, financiare și reproductive ale pacienților tineri
Creșterea rapidă a cancerelor gastrointestinale cu debut precoce este o provocare globală majoră care pune sub semnul întrebării ipotezele tradiționale privind vârsta de risc. Pe măsură ce tot mai mulți tineri sunt afectați, devine esențial să regândim strategiile de prevenție, diagnostic și îngrijire. Răspunsul necesar implică nu doar știință și politici publice, ci și empatie și echitate, pentru a adapta sistemele de sănătate la realitatea în schimbare a cancerului în secolul XXI.