Riscul de apariție a aterosclerozei se manifestă precoce faţă de ceea ce se credea până în prezent, fiind importată menţinerea nivelului colesterolului în limite normale încă din tinereţe, conform unui nou studiu publicat în Nature, care a avut loc în cadrul Universităţii din Cambridge. Colesterolul crescut la o vârstă mai fragedă, mai ales dacă prezintă niveluri fluctuante, poate fi chiar mai dăunător decât hipercolesterolemia care apare mai târziu în viaţă.
„Ceea ce înseamnă acest lucru este că nu ar trebui să amânăm până mai târziu în viață să începem să ne uităm la nivelul colesterolului. Ateroscleroza poate fi prevenită prin scăderea nivelului de colesterol, dar trebuie să începem să ne gândim la acest lucru mult mai devreme în cursul vieții decât credeam anterior.”, a explicat profesorul Ziad Mallat, coordonatorul studiului.
Rezultatele noului studiu demonstrează, totodată, că persoanele care obţin valori normale ale colesterolului sub terapia hipolipemiantă, spre exemplu cu statine, trebuie să continue utilizarea tratamentului, deoarece întreruperea sa asociază creşterea riscului de ateroscleroză. Nivelurile fluctuante ale colesterolului produc cele mai importante modificări aterosclerotice.
Ateroscleroza presupune rigidizarea şi îngustarea vaselor de sânge, prin acumularea plăcilor aterosclerotice, care conţin colesterol, alte lipide, calciu şi diverşi compuşi. Tradiţional, ateroscleroza este asociată cu înaintarea în vârstă, motiv pentru care majoritatea programelor de screening vizează predominant persoanele în vârstă de minim 50 de ani, cu hipercolesterolemie.
Noul studiu a utilizat în primă etapă şoareci de laborator, care au fost hrăniţi intermitent la vârste fragede cu o dietă de tip occidental cu conţinut crescut de colesterol. Acest experiment a arătat că acest pattern de alimentaţie şi hipercolesterolemie accelerează dezvoltarea aterosclerozei mai mult în comparaţie cu expunerea tardivă la alimentaţia bogată în lipide, deşi nivelurile colesterolului LDL obţinute au fost similare.
Hiperlipidemia intermitentă precoce a modificat numărul şi caracteristicile macrofagelor implicate în dezvoltarea plăcilor de ateroscleroză, favorizând expresia crescută a genelor asociate cu boala cardiovasculară aterosclerotică. Fenotipul macrofagelor s-a modificat dintr-unul cu rol protector, în unul cu rol dăunător, care accelerează dezvoltarea aterosclerozei.
Într-o etapă ulterioară, au fost utilizate date din The Cardiovascular Risk in Young Finns Study, unul dintre cele mai mari studii de investigare a riscului cardiovascular de la copilărie până la vârsta adultă. Participanții recrutați în anii 1980 au fost reevaluaţi în deceniile următoare. Peste 2.000 dintre participanţi au făcut ecografii ale arterelor carotide când aveau vârsta de aproximativ 30 de ani și apoi din nou la aproximativ 50 de ani.
Analizând aceste date, s-a constatat că expunerea la niveluri ridicate de colesterol în copilărie este asociată semnificativ cu incidența și dimensiunea plăcilor de ateroscleroză carotidiană la adulţii de vârstă mijlocie, confirmând rezultate obţinute prin experimentul derulat pe șoarecii de laborator.
Citeşte şi:
- #ESCCongress. Mai puțin de 50% dintre pacienții cu risc cardiovascular foarte înalt obțin nivelul de colesterol optim, recomandat de ghidurile europene
- STUDIU. Chiar și valorile moderat crescute de LDL-colesterol, asociate cu risc dublu de boală coronariană dacă pacienții au predispoziție genetică
- STUDIU. Fluctuația crescută a nivelurilor de colesterol și trigliceride, asociată cu apariția bolii Alzheimer și demenței la vârstnici