Living Lab-urile pot contribui la transformarea recomandărilor europene pentru prevenția cancerului în acțiuni adaptate nevoilor comunităților. Experiența dezvoltată în România, prin proiectul european 4P-CAN, coordonat de Centrul pentru Inovație în Medicină (INOMED), arată de ce implicarea cetățenilor și a actorilor locali este esențială pentru obținerea unor rezultate sustenabile.
Cum pot fi transformate recomandările europene pentru prevenția cancerului în schimbări concrete în viața oamenilor? Răspunsul nu ține doar de calitatea dovezilor științifice sau de comunicarea informațiilor medicale, ci și de capacitatea de a implica cetățenii și de a adapta intervențiile la realitățile locale.
Acesta a fost unul dintre mesajele centrale transmise de Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină (INOMED), în cadrul workshopului „From Research to Real-World Solutions: Co-creation of Real-World Solutions and Engaging Citizens for Cancer Prevention”, desfășurat pe 30 septembrie 2026, la Bruxelles, în cadrul evenimentului EU Cancer Mission Showcase. (Traducere: „De la cercetare la soluții aplicabile în practică: co-crearea soluțiilor și implicarea cetățenilor în prevenția cancerului”)
Alături de Dr. Marius Geantă, la discuție au participat Anabela Isidro, Michele Calabrò și William Gallagher, sesiunea fiind moderată de Eleni (Lina) Tolma. Discuția a abordat modalitățile prin care cercetarea și politicile europene pot genera soluții aplicabile în comunități, prin co-creare și implicarea cetățenilor.
Experiența prezentată de Marius Geantă se bazează pe activitatea desfășurată în proiectul european 4P-CAN, coordonat de INOMED, care a pus bazele Lerești Living Lab, în România.
De ce nu sunt suficiente recomandările pentru prevenția cancerului
Lansarea celei de-a cincea ediții a Codului European Împotriva Cancerului, în februarie 2026, reprezintă un pas important pentru prevenție. Totuși, existența unor recomandări fundamentate științific nu garantează că acestea vor fi urmate de schimbări de comportament.
În traducere, Living Lab-urile reprezintă piesa lipsă în implementarea Codului European Împotriva Cancerului.
Timp de decenii, eforturile europene s-au concentrat pe colectarea și analiza dovezilor și pe formularea unor recomandări concrete. Provocarea rămâne însă trecerea de la o abordare predominant top-down (de sus în jos), în care recomandările sunt formulate la nivel instituțional și transmise către populație, la una care implică activ comunitățile în identificarea priorităților și dezvoltarea intervențiilor.
Distribuirea informațiilor nu este suficientă pentru a determina schimbarea comportamentului. Recomandările trebuie să fie relevante pentru preocupările oamenilor, pentru mediul în care trăiesc și pentru factorii care le influențează deciziile.
Prin 4P-CAN, INOMED a testat un model bottom-up (de jos în sus), complementar abordării tradiționale, în care cetățenii și actorii locali contribuie la adaptarea recomandărilor europene la contextul comunității.
Lerești Living Lab: prevenția construită împreună cu cetățenii
În Lerești, Argeș, procesul a început prin prezentarea recomandărilor Codului European Împotriva Cancerului și identificarea subiectelor considerate prioritare de către comunitate. Intervențiile au fost ulterior dezvoltate pornind de la aceste priorități.
Rezultatele au arătat că perspectiva comunității poate fi diferită de cea anticipată de specialiști. De exemplu, oamenii pot considera sănătatea cardiovasculară o preocupare mai imediată decât prevenția cancerului.
În același timp, actorii care pot influența comportamentele de sănătate la nivel local nu sunt întotdeauna cei la care ne-am aștepta.
Cluburile sportive pot avea un rol important în prevenție, uneori chiar mai mare decât cel al medicilor de familie în ceea ce privește influența asupra comunității. Identificarea acestor actori permite dezvoltarea unor intervenții adaptate canalelor prin care oamenii pot fi mobilizați în mod real.
Un alt rezultat neașteptat a fost observarea unor schimbări de comportament care nu reprezentaseră obiectivul direct al intervențiilor. Unii membri ai comunității au renunțat la fumat, deși echipa nu discutase în mod specific despre renunțarea la fumat cu aceștia.
Acest efect indirect ilustrează potențialul abordărilor participative de a genera rezultate care nu pot fi anticipate întotdeauna în etapa de planificare.
Cum pot spațiile comunitare și rețelele sociale să susțină prevenția
Experiența din Lerești a arătat că prevenția poate fi integrată și în mediile în care oamenii își desfășoară activitățile cotidiene.
Echipa a identificat spații comunitare care pot susține alegeri mai sănătoase. Sala de sport construită de autoritățile locale a fost recunoscută drept un loc potrivit pentru promovarea sănătății și prevenția cancerului. Astfel, o infrastructură creată inițial pentru alte scopuri poate deveni o resursă pentru sănătatea publică.
Analiza rețelelor sociale și personale a oferit o altă perspectivă asupra intervențiilor de prevenție. Factorii de risc și comportamentele, inclusiv cele asociate obezității, pot fi influențate de relațiile dintre oameni și se pot propaga prin rețelele personale.
Înțelegerea acestor mecanisme poate schimba modul în care sunt concepute și transmise mesajele de sănătate, ținând cont de influența mediului social asupra comportamentului individual.
O altă concluzie importantă este necesitatea abordării integrate a factorilor de risc comuni bolilor cardiovasculare și cancerului. În locul unor campanii separate pentru fiecare boală, intervențiile coordonate pot crea sinergii și pot răspunde mai bine nevoilor comunităților.
Prevenția cancerului nu depinde doar de sistemul medical
Un rezultat important al proiectului a fost constatarea unei implicări mai reduse decât cea anticipată a medicilor de familie.
Echipa se aștepta ca medicina primară să joace un rol central în implementarea activităților de prevenție în comunitate. Experiența practică a determinat însă dezvoltarea unui model complementar asistenței medicale primare, care să poată funcționa și în situațiile în care implicarea medicilor este limitată.
În paralel, proiectul a evidențiat contribuția autorităților locale și a altor actori comunitari. Deciziile privind infrastructura, alocarea fondurilor și organizarea activităților locale pot susține prevenția, chiar dacă persoanele implicate nu identifică întotdeauna aceste acțiuni drept contribuții la prevenția cancerului.
Living Lab-urile pot face vizibile aceste contribuții și pot facilita colaborarea între actori din domenii diferite.
Această perspectivă este relevantă mai ales în comunitățile în care îmbunătățirea sănătății populației necesită intervenții dincolo de serviciile medicale.
De la Lerești la nivel regional: modelul începe să fie replicat în Bulgaria
Experiența Lerești Living Lab demonstrează și potențialul extinderii colaborării de la nivelul unei comunități către structurile regionale de guvernanță.
Inițiativa a început prin implicarea primarului și a actorilor locali, apoi s-a extins către alte comunități și către nivelul județean. În ianuarie 2026, echipa a semnat un memorandum de înțelegere cu Consiliul Județean, creând premisele continuării colaborării dincolo de durata proiectului 4P-CAN.
Discuțiile ulterioare au deschis inclusiv perspectiva dezvoltării unui Cancer Mission Hub regional, axat pe prevenția primară, care să reunească actorii relevanți în jurul unui obiectiv comun.
În plus, infrastructura socială creată prin Living Lab susține și alte inițiative europene, precum MAYA, ECHoS, CAREWAY, CURTAIN și PERFECTO. Relațiile cu comunitatea, experiența acumulată și colaborarea dintre diferiți actori pot fi valorificate în proiecte cu obiective complementare.
Metodologia a început să fie preluată și în afara României. În intervenția de la Bruxelles, Marius Geantă a menționat că echipa din regiunea Plovdiv, Bulgaria, a urmat metodologia dezvoltată prin experiența din Lerești și a început să construiască propriul Living Lab.
Replicarea modelului în alt context regional oferă oportunitatea adaptării abordării la nevoile locale și a extinderii experienței din România către alte comunități europene.
Te-ar putea interesa și: PREMIERĂ. Cancer Literacy Day – 14 octombrie: prima mișcare europeană dedicată exclusiv alfabetizării în cancer
Living Lab-urile și reducerea inegalităților în sănătate
Pentru Marius Geantă, contribuția Living Lab-urilor nu se limitează la implementarea recomandărilor de prevenție. Acestea pot susține și reducerea inegalităților, în special a diferențelor dintre Europa de Est și Europa de Vest, precum și dintre mediul urban și cel rural.
Inițiativele construite în jurul comunităților pot crea oportunități pentru participarea localităților mai mici la cercetarea și inovarea europeană. Totodată, ele permit identificarea unor bariere și oportunități care pot rămâne insuficient vizibile în abordările convenționale.
Experiența din Lerești arată cum implicarea cetățenilor poate conecta cercetătorii, autoritățile și inițiativele europene. Extinderea modelului către alte comunități, inclusiv în regiunea Plovdiv, poate contribui la dezvoltarea unor abordări adaptate diferitelor contexte locale.
Reducerea inegalităților presupune mai mult decât accesul formal la aceleași recomandări. Este necesară dezvoltarea unor mecanisme prin care comunitățile să poată participa la definirea și implementarea soluțiilor care le influențează sănătatea.
O nouă provocare pentru prevenție: informațiile despre cancer în era inteligenței artificiale
Intervenția lui Marius Geantă a abordat și schimbările din modul în care oamenii caută informații despre sănătate.
Tot mai multe persoane folosesc modele lingvistice de mari dimensiuni și instrumente de inteligență artificială generativă pentru a căuta știri și informații medicale, inclusiv despre cancer.
În acest context, devine important ca informațiile despre prevenție, proiectele de cercetare și inițiativele de sănătate publică să fie reprezentate corect în răspunsurile generate de aceste instrumente.
Marius Geantă a menționat activitățile planificate în cadrul proiectului CURTAIN pentru a explora modul în care instrumentele de inteligență artificială pot comunica mai bine informațiile despre cancer și prevenția cancerului.
Această provocare completează mesajul central al intervenției: eficiența prevenției depinde nu doar de cunoștințele disponibile, ci și de felul în care acestea ajung la oameni, sunt înțelese și devin relevante pentru deciziile lor.
De la recomandări la soluții aplicabile în comunități
Experiența Lerești Living Lab arată cum prevenția cancerului poate depăși etapa diseminării recomandărilor și poate deveni un proces construit împreună cu cetățenii.
Implicarea comunităților, colaborarea cu actori din afara sistemului medical, utilizarea metodelor din științele sociale și conectarea inițiativelor locale cu structurile regionale de guvernanță sunt elemente care pot susține implementarea și continuitatea intervențiilor de prevenție.
Prin proiectul 4P-CAN, coordonat de INOMED, Lerești Living Lab oferă un exemplu practic despre cum recomandările europene pot fi adaptate la realitățile locale și cum relațiile construite într-un proiect pot susține inițiative ulterioare.
Prezentată la EU Cancer Mission Showcase, experiența contribuie la discuția europeană despre trecerea de la cercetare la soluții aplicabile în lumea reală, cu participarea activă a cetățenilor.
Citește și:
- Colesterolul ridicat nu este doar o problemă a adulților: sondajele PERFECTO dezvăluie nivelul de informare și percepția riscului cardiovascular în România
- A început turneul autobuzului Misiunii UE pentru Cancer – sosește în Lerești, Argeș, la finalul lunii august
- #EUPHW. Sănătate publică aplicată: de la politici la practică. Încrederea este o componentă omisă în sistemele de sănătate, dând naștere dezinformării