Alăptarea este adesea privită ca o alegere personală. În realitate, posibilitatea de a alăpta depinde în mare măsură de mediul social, de sprijinul oferit de sistemul de sănătate și de politicile publice existente.
Din acest motiv, Codul European de Luptă împotriva Cancerului ediția a 5-a (ECAC5) include o recomandare specifică adresată celor care decid și construiesc acest mediu social adecvat: statele și instituțiile trebuie să creeze condițiile care permit femeilor să alăpteze cât timp doresc.
Alăptați-vă bebelușul cât mai mult timp posibil.
Articolul și infograficul fac parte din campania de promovare a Codului European împotriva Cancerului (ECAC5) derulată de Inomed în cadrul proiectului 4P-CAN.
Această abordare are o justificare clară din perspectiva sănătății publice. Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la femei în Uniunea Europeană, iar aproximativ 1 din 11 femei va dezvolta această boală înainte de vârsta de 74 de ani. Dovezile științifice arată că alăptarea reduce riscul de cancer de sân, iar protecția crește odată cu numărul total de luni de alăptare.
În același timp, copiii alăptați au un risc mai mic de obezitate și diabet de tip 2 mai târziu în viață. Prin urmare, promovarea alăptării reprezintă o intervenție cu beneficii pe termen lung atât pentru mame, cât și pentru copii.
De ce este nevoie de politici publice
Deși beneficiile alăptării sunt bine cunoscute, multe state europene nu ating recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață, urmată de continuarea alăptării împreună cu alimentația complementară până la vârsta de 2 ani sau mai mult.
Printre principalele bariere identificate se numără:
- întoarcerea timpurie la locul de muncă
- lipsa spațiilor pentru alăptare sau extragerea laptelui matern la serviciu
- lipsa sprijinului specializat pentru mamele aflate la început
- presiuni culturale sau sociale
- marketingul agresiv al substituenților de lapte matern
Aceste obstacole nu pot fi rezolvate doar prin informarea mamelor. Ele necesită intervenții coordonate și reglementări la nivel de politici publice.
1. Reglementarea marketingului substituenților de lapte matern
Una dintre cele mai importante măsuri recomandate este respectarea International Code of Marketing of Breast-Milk Substitutes, adoptat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Acest cod prevede că formulele de lapte pentru sugari trebuie să fie disponibile atunci când sunt necesare, dar nu trebuie promovate prin marketing agresiv sau prezentate ca echivalent al alăptării.
Publicitatea și promovarea produselor care concurează cu alăptarea pot influența deciziile părinților și pot reduce durata alăptării.
2. Concedii parentale adecvate
Durata concediului parental este un alt factor esențial. Pentru a permite alăptarea exclusivă timp de șase luni, politicile publice trebuie să asigure:
- concediu maternal plătit care să acopere cel puțin această perioadă
- posibilitatea de concediu parental pentru ambii părinți
- programe de lucru flexibile după revenirea la muncă
Fără aceste măsuri, multe femei sunt nevoite să întrerupă alăptarea mai devreme decât și-ar dori.
3. Locuri de muncă prietenoase cu alăptarea
Revenirea la serviciu nu ar trebui să însemne sfârșitul alăptării. Politicile publice pot încuraja sau obliga angajatorii să creeze medii de lucru prietenoase cu alăptarea.
Acestea pot include:
- pauze dedicate pentru alăptare sau muls
- spații private, curate și confortabile pentru colectarea laptelui matern
- programe de lucru flexibile sau telemuncă
Astfel de măsuri permit mamelor să continue alăptarea chiar și după întoarcerea la activitatea profesională.
4. Dreptul de a alăpta în spațiile publice
Un alt element important este acceptarea socială a alăptării. Politicile publice pot contribui prin:
- protejarea explicită a dreptului de a alăpta în spațiile publice
- dezvoltarea unor facilități dedicate în instituții, aeroporturi, centre comerciale sau spații culturale
Aceste măsuri contribuie la normalizarea alăptării și reduc presiunea socială asupra mamelor.
5. Rețele de sprijin și educație
Multe mame se confruntă cu dificultăți în primele săptămâni de alăptare. Din acest motiv, sistemele de sănătate trebuie să investească în:
- formarea profesioniștilor din domeniul sănătății
- accesul la consultanți în lactație
- servicii de consiliere pentru mame
Rețelele de sprijin pot face diferența între abandonul precoce al alăptării și continuarea acesteia.
Promovarea alăptării nu este doar o problemă individuală, ci o investiție în sănătatea populației. Prin politici integrate – care includ reglementarea marketingului, sprijin pentru părinți, medii de lucru adaptate și servicii de consiliere – statele pot contribui la creșterea duratei alăptării și, implicit, la reducerea riscului de cancer și a altor boli cronice.
Material redactat cu ajutorul AI, verificat și editat de echipa Raportul de Gardă, formată din specialiști în domeniul medical.
Citește și:
- STUDIU: Alăptatul reprezintă un factor protectiv contra cancerului ovarian la mamă
- Alăptatul exclusiv la sân în primele 3 luni de viață, asociat cu reducerea riscului de leucemie la copil
- STUDIU. Un nou mecanism de transfer al genelor între microbiomul mamei şi cel al copilului influențează dezvoltarea sistemului nervos și a celui imun