STUDIU. Un nou mecanism de transfer al genelor între microbiomul mamei şi cel al copilului influențează dezvoltarea sistemului nervos și a celui imun

  • Health literacy



Microorganismele de la nivelul tractului digestiv matern influenţează dezvoltarea microbiomului intestinal al copilului, prin intermediul unor elemente genetice mobile, chiar şi în absenţa transmiterii persistente a bacteriilor. Acestea sunt rezultatele unui studiu publicat în Cell, care oferă o perspectivă unică asupra dezvoltării microbiomului intestinal şi metabolomului fetal, cu implicaţii asupra dezvoltării sistemului imun şi sistemului nervos. Aceste rezultate ar putea indica noi direcţii de intervenţie pentru a optimiza creşterea şi dezvoltarea copiilor.

Totalitatea microorganismelor care se află la nivelul corpului uman reprezintă microbiomul, un factor important care influenţează starea de sănătate a omului. Tipurile de microorganisme şi abundenţa lor se modifică pe parcursul vieţii, începând cu viaţa intrauterină. Microbiomul şi metabolomul copilului este influenţat semnificativ de tipul naşterii, de alăptare, utilizarea formulelor de lapte şi de administrarea antibioticelor.

abonare
STUDIU. Microbiomul matern influenţează prin gene mobile dezvoltarea microorganismelor intestinale ale copilului
Sursa foto: Pixabay

Au participat la studiu 74 de copii şi 137 de mame, incluzând 70 de perechi mamă-copil, perioada de supraveghere începând din perioada tardivă a sarcinii, până la sfârşitul primului an de viaţă. Au fost identificate aproape 1.000 de gene transmise, numeroase dintre acestea fiind implicate în metabolizarea substratelor din alimentaţie: utilizarea carbohidraţilor, metabolismul aminoacizilor, preluarea şi stocarea fierului. Metabolomul copiilor a fost mai puţin divers faţă de cel al mamelor, însă a prezentat peste 2.500 de caracteristici unice.

Copiii care au primit formule de lapte obișnuite, care nu sunt hidrolizate extensiv, au avut un metabolom şi un profil al citokinelor serice diferite de copiii care sunt alăptaţi exclusiv la sân. Formulele de lapte care conţin proteine exogene intacte s-au asociat cu creşterea citokinelor proinflamatorii, în comparaţie cu alăptarea exclusivă la sân, aceste rezultate indicând un risc mai ridicat de dezvoltare a unor boli autoimune la aceşti copii.

Alăptarea la sân oferă un avantaj competitiv în dezvoltarea acelor bacterii care utilizează glucidele complexe din laptele matern, cum ar fi Bifidobacterium şi Bacteroides. Copiii din America de Nord şi din vestul Europei au mai puţine bifidobacterii, ceea ce se asociază cu o incidenţă ridicată a alergiilor şi bolilor autoimune.

Multe dintre speciile bacteriene care au fost implicate în transmiterea genelor către copil au aparţinut ordinului Bacteroidales. Aceste bacterii sunt abundente la nivelul microbiomului matern, rareori sunt transmise direct copilului, însă, prin intermediul elementelor genetice mobile, acestea au o influenţă importantă asupra dezvoltării microbiomului copilului.

Schimbările microbiomului şi metabolomului matern în timpul sarcinii pot să influenţeze sănătatea metabolică a mamei. Sarcina s-a asociat cu o creştere a substanţelor de natură steroidă, inclusiv derivaţii hormonilor gonadali şi intermediarii biosintezei acizilor biliari, unii dintre aceşti compuşi fiind asociaţi independent cu o toleranţă la glucoză alterată, dar şi cu prezenţa unei bacterii care se asociază cu depleţia energetică, obezitatea şi diabetul.

Citeşte şi: