Acest material face parte din campania digitală „Applied Public Health: From Policy to Practice, Building Trust Across Systems and Society” („Sănătate publică aplicată: de la politici la practică, construind încredere în sisteme și în societate”), dezvoltată de Centrul pentru Inovație în Medicină (INOMED) în contextul EUPH Week 2026 (Săptămâna Europeană a Sănătății Publice 2026). Articolul este aliniat cu cea de-a patra temă a săptămânii – „Protecting public health and democracy: tackling disinformation, strengthening accountability, and building trust”.
Dacă în articolul anterior am poziționat „încrederea” drept componentă principală, însă omisă la nivelul sistemului de sănătate, precum și importanța transparenței, responsabilității și a implicării comunităților, în materialul prezent vorbim despre cum alfabetizarea în sănătate nu este suficientă pentru a schimba comportamentele oamenilor și încercăm să înțelegem modurile în care informația circulă în interiorul comunităților.
Cel mai bun mod prin care putem explora cum anume circulă informațiile în interiorul comunității este să ne îndreptăm atenția către Lerești Living Lab (LLL), un ecosistem viu în care cetățenii sunt implicați activ drept agenți ai schimbării. LLL a luat naștere în cadrul proiectului 4P-CAN, aducând laolaltă o întreagă comunitate rurală cu provocări socio-economice semnificative din nordul județului Argeș, sub umbrela prevenției primare a cancerului.
Traseul informației în comunitate
În comunități, informația circulă cu precădere prin rețele sociale informale, așa-numitele hub-uri de încredere: cetățeni fără instruire medicală neapărat, dar cu un anumit statut în cadrul comunității care le câștigă încrederea celorlalți participanți (de exemplu primari sau preoți).
Pornim de la credința conform căreia alegerile noastre sunt în totalitate individuale, însă realitatea ne învață ceva diferit. Deciziile pe care le luăm, comportamentele pe care le adoptăm și schimbările pe care alegem să le facem sunt puternic influențate de cei din jurul nostru. Când vine vorba despre sănătate, deciziile noastre sunt rezultatul unei ecuații complexe între emoții, mediul social, context cultural și, mai ales, încredere.
Comportamentele și obiceiurile se propagă prin rețele sociale interpersonale:
- un studiu care a analizat statusul de fumător în rândul a 76 de participanți din Living Lab, a observat cum cei care fumează în mod activ sunt mult mai predispuși să aibă membrii ai familiei fumători, în timp ce persoanele nefumătoare se regăsesc adesea în contexte familiale în care nu se practică acest obicei.
- „fii atent lângă cine stai la masă” – în urma analizării datelor provenite de la 83 de participanți din Living Lab, cu privire la consumul alimentelor cu un conținut ridicat de sare, s-a observat că persoanele care împărtășesc obiceiuri alimentare similare tind să se grupeze.
- un al treilea studiu realizat în cadrul Living Lab Lerești arată cum persoanele au tendința să subestimeze greutatea celorlalți membri apropiați din rețeaua lor personală, fapt care poate întârzia intervențiile și duce la complicații de sănătate (diabet sau boli cardiovasculare) din cauza controalelor medicale întârziate.
Alfabetizarea în sănătate (health literacy), adică abilitatea unei persoane de a citi și înțelege informații cu caracter medical, reprezintă componenta de bază a procesului de schimbare comportamentală. Pentru a produce cu adevărat un efect, este nevoie de implicare individuală, comunitară, organizațională și ulterior sistemică.
Acesta este și unul din obiectivele urmărite de proiectul CURTAIN – îmbunătățirea nivelului de alfabetizare în sănătatea cancerului pornind de la cetățean și ajungând până la organizații. În acest context CURTAIN a supus la dezbatere în fața unui grup de experți din domeniul sănătății, care sunt cei mai relevanți indicatori care să ateste dacă o inițiativă de educație în sănătate este eficientă sau nu. Rezultatul a fost unul clar: inițiativele de cancer health literacy trebuie să depășească stadiul de informare astfel încât să poată declanșa schimbări comportamentale.
„Știu că nu e bine, dar…”?
Când vorbim despre factori de risc care predispun la apariția bolilor netransmisibile precum cancerul sau afecțiunile cardiovasculare, auzim adesea fraza: „Știu că nu e bine, dar…”. Acest lucru înseamnă că informația a ajuns la cine era nevoie, însă nu a avut abilitatea să inițieze o schimbare. În momentul în care o persoană primește o recomandare medicală care presupune schimbarea unui comportament sau urmarea unui tratament, înainte de a se gândi la dovezile științifice din spatele ei, se gândește la:
- Efortul necesar – cum se traduce această schimbare în viața mea de zi cu zi? Am posibilitatea să introduc ușor acest comportament în rutina mea? Cât de dificil îmi e să îmi modific stilul de viață? Ce alte schimbări ar presupune?
- Relațiile sociale – ce părere vor avea apropiații mei dacă schimb acest comportament?
- Încrederea – cu ce scop îmi este oferită această recomandare?
Inovația pornește de la oameni, nu de la date, iar schimbările încep în cadrul rețelelor personale și nu în cabinetul medicului. Ți-am pregătit o serie de resurse utile din care afli cum poți evita factorii de risc asociați cancerului și cum îi poți proteja pe cei dragi. Materialele fac parte din campania de promovare a Codului European Împotriva Cancerului ediția a 5-a, derulată de Inomed ca parte a proiectului 4P-CAN.
Pentru a facilita accesul la actorii europeni ale căror inițiative au impact asupra stării de sănătate, CURTAIN a dezvoltat o hartă interactivă ușor de accesat. Aceasta urmărește traseul pe care un cetățean îl urmează în momentul în care primește un diagnostic de cancer și evidențiază principalele organizații care îi pot fi alături în acest demers.
Citește și:
- #EUPHW. Sănătate publică aplicată: de la politici la practică. Încrederea este o componentă omisă în sistemele de sănătate, dând naștere dezinformării
- #EUPHW. Sănătate publică aplicată: de la politici la practică. Ce face sănătatea publică să funcționeze cu adevărat și de ce avem nevoie de o abordare multisistemică?
- #EUPHW. Sănătate publică aplicată: Designing for equity – de ce inovația trebuie să înceapă cu contextul?