Conform unui studiu derulat în acest an, mai mult de 85% dintre studenții la medicină și cei care au absolvit recent medicina consideră că medicina digitală poate contribui la eficientizarea, accesul la și calitatea serviciilor de îngrijire medicală. Cu toate acestea, peste 52% dintre studenți afirmă faptul că în programa universităților în cadrul cărora studiază, nu au acces la o astfel de disciplină.
În acest context, mai mult de jumătate dintre participanți sunt de părere că nu au primit suficiente informații cu privire la medicina digitală, încât să fie suficient de bine pregătiți pentru viitoarea meserie de medic. Astfel, studiul evidențiază o serie de discrepanțe globale în ceea ce privește educația primită de studenți despre medicina digitală.
Studiul a fost realizat de către International Federation of Medical Students’ Associations (IFMSA), iar rezultatele acestuia au fost prezentate cu ocazia Summit-ului Global de Health Literacy din 2021. Sub forma unui chestionar, cercetarea a inclus studenți provenind din 111 țări, mai precis din 487 de universități din întreaga lumea. Din punct de vedere al venitului țărilor incluse în studiu, 67,6% din respondenți au provenit din țări cu venituri mici și medii, iar restul de 32,4% din țări cu venituri ridicate.
Principalele rezultate ale studiului:
- 52,4% dintre respondenți afirmă că medicina digitală nu este o disciplină inclusă în curricula universității din care provin;
- 71,8% dintre respondenți s-au informat cu privire la medicina digitală din mijloace externe universității din care provin, majoritatea utilizând mijloacele de căutare online și social media;
- Peste 85% dintre respondenți consideră că medicina digitală îmbunătățește eficiența, accesul și calitatea serviciilor medicale;
- Peste 50% dintre respondenți consideră că nu au primit suficiente informații cu privire la medicina digitală, informații care să-i ajute ulterior în cariera de medic;
- 87,7% dintre respondenți consideră că viitorii medici ar trebui să fie educați cu privire la medicina digitală, drept parte a curriculei universitare.
În ceea ce privește implementarea medicinei digitale la locul de muncă, peste 77% dintre respondenți se simt confortabil să adopte astfel de tehnologii în practica medicală. În același timp, mai puțin de 26% consideră că instrumentele asociate medicinei digitale le pot ridica probleme la locul de muncă. Întrebați care sunt domeniile care ar putea beneficia cel mai mult de medicină digitală, participanții au afirmat: sănătatea mintală, consumul de alcool sau substanțe interzise, sarcina și nașterea, nutriția și obezitatea.
Studiul a inclus și o secțiune care a plasat nevoia implementării medicinei digitale în raport cu pandemia COVID-19. Participanții au fost întrebați despre modul în care COVID-19 le-a influențat experiența personală cu instrumentele digitale destinate sănătății. Conform rezultatelor, mai mult de 81% dintre respondenți au afirmat că în timpul pandemiei, importanța pe care au acordat-o medicinei digitale a crescut. De asemenea, peste 63% dintre participanți au afirmat că în timpul pandemiei au folosit mai des mijloace digitale destinate sănătății. În ceea ce privește interesul îndreptat spre medicina digitală, acesta a devenit mai accentuat în timpul pandemiei pentru mai bine de 76% dintre respondenți.
Deși a inclus un număr mare de participanți din întreaga lume, cu profile diverse și cu nivele educaționale diferite, studiul derulat de IFMSA a presupus și o serie de limitări. Principala provocare a constat în faptul că majoritatea celor care au răspuns erau într-un fel sau altul interesați sau cât de cât familiari cu conceptul general de „medicină digitală”.
Citește și:
- STUDIU. Monitorizarea digitală a simptomelor pacienților oncologici, asociată cu îmbunătățirea managementului simptomelor și calității vieții
- FDA aprobă EaseVRx, un sistem de realitate virtuală destinat pacienților cu durere lombară cronică
- Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate: utilizarea instrumentelor digitale destinate sănătății înainte, în timpul și după pandemia COVID-19