O cercetare prezentată recent la NUTRITION 2024, întâlnirea anuală a Societății Americane de Nutriție, de la Chicago, provoacă teoria generală conform căreia alimentele neprocesate sunt complet benefice în alimentația umană, iar cele ultraprocesate, complet dăunătoare, și sugerează că un consum predominant de alimente minim procesate, așa cum sunt definite de sistemul de clasificare NOVA, nu duce neapărat la o dietă mai sănătoasă. Tipurile de alimente pe care le consumăm ar putea fi mai importante decât nivelul de procesare pe care acestea îl suferă.
Intitulată „Unprocessed, but SAD: A Standard American Diet Made With Less-Processed Foods Is Still a Standard American Diet”, prezentarea oferă o imagine inedită asupra problemei. Au fost comparate două meniuri reprezentative pentru o dietă occidentală tipică: unul axat pe alimente minim procesate și celălalt pe alimente ultraprocesate, ambele fiind caracterizate conform sistemului de clasificare NOVA. Meniul minim procesat era de peste două ori mai scump și avea o durată de valabilitate de peste trei ori mai scurtă decât meniul ultraprocesat, însă fără a oferi beneficii nutriționale suplimentare.
Sistemul de clasificare NOVA împarte alimentele pe baza gradului și scopului procesării lor. Scorul a fost instrumental în numeroase studii care leagă alimentele ultraprocesate de diverse probleme de sănătate, precum obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare. Sistemul NOVA clasifică alimentele în patru categorii: alimente neprocesate sau minim procesate, ingrediente culinare procesate, alimente procesate și produse alimentare și băuturi ultraprocesate. Cercetările anterioare au evidențiat efectele nocive asupra sănătății ale dietelor bogate în alimente ultraprocesate, subliniind importanța acestui sistem în epidemiologia nutrițională.
„Acest studiu indică faptul că este posibil să ai o dietă de calitate scăzută chiar și atunci când alegi în principal alimente minim procesate. De asemenea, arată că dietele mai procesate și cele mai puțin procesate pot fi la fel de nutritive (sau non-nutritive), dar dieta mai procesată poate avea o durată de valabilitate mai lungă și poate fi mai puțin costisitoare.”, a declarat Prof. Julie Hess, nutriționist la Centrul de Cercetare Nutrițională Umană USDA-ARS Grand Forks, care a condus studiul.
Noua cercetare se bazează pe un studiu anterior al echipei, care a arătat că era posibil să se creeze un meniu de înaltă calitate, conform ghidurilor dietetice, utilizând în principal alimente ultra-procesate. Pentru noul studiu, cercetătorii au explorat opusul: dacă este posibil să se construiască un meniu de calitate scăzută derivat în principal din alimente „simple”, neprocesate.
A fost conceput un meniu mai puțin procesat, care deriva 20% din calorii din alimente ultraprocesate, și un meniu mai procesat, care deriva 67% din calorii din alimente ultraprocesate. Nivelul de procesare a fost determinat conform sistemului de clasificare NOVA.
Ambele meniuri au fost calculate să aibă un scor al Indexului de Alimentație Sănătoasă (HEI) de aproximativ 43-44 din 100, indicând o aderență slabă la Ghidurile Dietetice pentru Americani. Specialiștii au calculat că meniul mai puțin procesat ar costa aproximativ 35 USD pe zi de persoană, comparativ cu aproximativ 14 USD pe zi pentru meniul mai procesat. În plus, durata medie de valabilitate a articolelor din meniul mai puțin procesat era de 35 de zile față de 120 de zile pentru articolele din meniul mai procesat.
HEI este un scor american care poate fi utilizat pentru a determina calitatea generală a dietei, precum și calitatea componentelor individuale. HEI este o măsură a calității dietei, independentă de cantitate, care poate fi utilizată pentru a evalua alinierea la Ghidurile dietetice pentru americani (DGA). Din 2005, cercetătorii de la Institutul Național al Cancerului (NCI) al Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA și Centrul pentru Politică și Promovare Nutrițională al Departamentului Agriculturii din SUA (USDA) au colaborat pentru a actualiza HEI pe baza actualizărilor DGA.
Studiul subliniază discrepanțele dintre procesarea alimentelor și valoarea nutrițională. De exemplu, unele alimente ambalate, dense în nutrienți, cum ar fi piureul de mere fără zahăr, laptele ultrafiltrat, albușurile lichide și anumite mărci de stafide și roșii conservate, pot fi clasificate ca ultraprocesate. Rezultatele acestui studiu indică faptul că o dietă nutritivă implică mai mult decât simpla considerare a procesării alimentelor, așa cum este definită de NOVA. Conform autorilor, conceptele de alimente ‘ultraprocesate’ și alimente ‘neprocesate’ trebuie să fie mai bine caracterizate de comunitatea de cercetare nutrițională.
Totuși, rezultatele nu invalidează efectele negative ale dietelor bazate exclusiv pe alimente ultraprocesate, ci trag un semnal de alarmă cu privire la moderație și echilibru privind ceea ce alegem să consumăm. În aceste decizii fiind incluse și considerentele de natură financiară.
Cercetarea nu a fost încă publicată într-o revistă științifică și nu a trecut prin procesul riguros de peer-review.
Citește și:
- STUDIU. Alimentele ultraprocesate, chiar dacă sunt de origine vegetală, asociate cu risc ridicat de boli cardiovasculare
- FoodProX: Peste 60% din aportul caloric este alcătuit din alimente ultraprocesate. Calitatea alimentației, redefinită cu ajutorul AI
- STUDIU. O dietă bogată în alimente ultraprocesate crește riscul de cancer colorectal. Peste 25% din aportul caloric al europenilor provine din aceste alimente