Podcastul #știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.
În cadrul ediției de pe 25 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
ECDC: Subvarianta Omicron BQ1.1 ar putea deveni dominantă în Europa începând cu mijlocul lunii noiembrie
„Caracteristica acestei toamne și ierni este că discutăm despre un grup mai mare de subvariante, iar această variantă, BQ1.1, pare să se fi desprins și este principala suspectă pentru un val așteptat a începe în luna noiembrie și a crește în luna decembrie, probabil cu un vârf spre finalul lunii decembrie, conform estimărilor.
Mai sunt și alte variante care sunt de interes. Unele determină, în acest moment, valuri în țări precum Singapore. Faptul că discutăm acum despre noi valuri sau un nou val al pandemiei determinat, potențial, de mai multe variante, în funcție de unde suntem pe glob, are legătură cu relaxarea restricțiilor la începutul acestui an și cu ratele de vaccinare distincte de la un teritoriu la altul. Asta face ca zidul imunologic pus în fața virusului SARS-CoV-2 să fie mai mult sau mai puțin înalt și gros în funcție de câți oameni s-au vaccinat cu toate cele trei doze, acum cu 4, în funcție de câți oameni au trecut prin infectare și mai ales cu varianta BA.5. Aceștia sunt factorii care au dus la o presiune imunologică în urma cărora s-au selectat aceste variante. Acum ele intră în competiție cu BA.5 care a determinat valul din această vară, și intră în competiție unele cu celelalte.
Situația în Europa de Vest în acest moment seamănă cu începutul unui val, dar fără a avea dominanța unei variante, a variantei BQ.1. În continuare, varianta BA.5 pe care o știm este cea care stă la originea creșterii numărului de cazuri, dar se așteaptă ca acest BQ.1 să devină dominant. Avem suficient de multe arme și experiență pentru a face din eventualul val BQ.1 un val cât mai mic. Avem la dispoziție aceste vaccinuri reactualizate. BQ.1 este derivat din BA.2 BA.5, din această familie care a dominat ultimul an. Sigur, are o capacitate mai mare, ca urmare a mutațiilor pe care le conține, de a scăpa de apărarea imună a organismului, dar în același timp știm despre vaccinurile actualizate aflate la dispoziție, pe piață, că pot asigura o protecție consistentă.”
Estimarea riscului de progresie către COVID-19 sever, posibilă cu ajutorul AI și datelor omice
„Există o limită pe care trebuie să o menționăm la început – vorbim despre un număr de zeci de pacienți care au fost studiați și care au fost comparați cu un număr de zeci de persoane sănătoase. Studiul încearcă să răspundă la una dintre cele mai importante întrebări ale momentului: ce anume determină o persoană să dezvolte forme grave de COVID-19.
Pe de altă parte, și este un lucru despre care se vorbește puțin în continuare – numărul de decese continuă să fie semnificativ, chiar dacă vorbim despre variante cu o letalitate mai mică, așa cum este Omicron, chiar și la persoane care sunt vaccinate cu 2 sau 3 doze, semn că intervin în discuție factorii genetici, biologici. Asta încearcă studiul citat să demonstreze – care ar fi acești factori individuali, genetici și biologici ai unei persoane care predispun la dezvoltarea formelor grave de COVID-19.
Mergând și mai în detaliu cu analiza – dacă dintre acești factori pot fi identificați anumiți biomarkeri, anumiți factori care să ne indice exact care este persoana, categoria de persoane la risc. De ce mi se pare important acest lucru? Deoarece ne îndreptăm către o perioadă în care cu siguranță vom vorbi mai degrabă despre vaccinarea grupelor de risc, a persoanelor vulnerabile, numai că în acest moment, cred că a devenit prea puțin în epoca medicinei genomice să ne referim la persoane vulnerabile prin sintagma <<persoane care suferă de boli cardiovasculare, care sunt obeze sau care suferă de diabet zaharat>>. ”
Schimbările privind speranța de viață în primii doi ani de pandemie: diferențe majore între Estul și Vestul Europei
„De ce România nu a fost inclusă în acest studiu? Cred că există două elemente importante – unul ar putea fi lipsa datelor din România/lipsa disponibilității datelor sau lipsa disponibilității persoanelor care au datele, de a le face publice într-un proiect de cercetare. Cred că sunt trei ipoteze pe care le putem lua în calcul. Pe de altă parte, dacă vorbim despre mortalitatea în perioada COVID-19, includerea Bulgariei este ca un fel de „proxy” pentru România, asemănările sunt foarte mari și din punct de vedere al disponibilității oamenilor de a se vaccina, dar și din punctul de vedere al mortalității. Avem datele din valul Delta care arată un nivel la fel de ridicat al mortalității și în România și în Bulgaria, deci de aceea găsesc că implicarea Bulgariei are indirect valoare și pentru România. Ne spune cumva cam pe unde suntem și noi. Sigur, rămâne acest subiect al lipsei de transparență în privința datelor. De altfel, România este una dintre puținele țări care nu au pus la dispoziție date pentru calcularea mortalității în exces într-un raport publicat în urmă cu 2 săptămâni de către o organizație internațională.
Acest studiu ne spune două lucruri – primul lucru este că speranța de viață a scăzut odată cu pandemia. Al doilea lucru este că statele din Vest au reușit să readucă speranța de viață la nivelul pre-pandemic prin faptul că au reușit să-și protejeze populațiile vulnerabile prin vaccinare.”
Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:
- STUDIU. A fost identificat un nou anticorp monoclonal pan-variante Omicron, prin studierea fenomenului de „imunological imprinting”
- EMA recomandă aprobarea vaccinurilor Comirnaty și Spikevax COVID-19 pentru copiii în vârstă de 6 luni și peste
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre aplicația mobilă care ar putea detecta precoce COVID-19 sever
- Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea cazurilor de diabet tip 1 la copii și adolescenți în contextul COVID-19
- Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre primii pacienți cu lupus eritematos sistemic tratați cu o terapie celulară CAR-T