Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre aplicația mobilă care ar putea detecta precoce COVID-19 sever

Podcast

Ruxandra Schitea
21 octombrie 2022
Citit de 79 ori.

Podcastul #știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

În cadrul ediției de pe 18 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

O aplicație mobilă ar putea detecta precoce Covid-19 sever și boala Parkinson

„Îmi amintesc că acum câțiva ani am citit despre o aplicație mobilă care își propunea să facă un fel de screening pentru boala Parkinson, pornind de la ideea că în boala Parkinson este afectată inclusiv musculatura fină de la nivelul cavității bucale, laringelui, musculatură implicată în modul în care fiecare dintre noi articulează sunetele. S-a constatat că sunt trei sunete aferente literelor A, O și M a căror pronunțare poate să ridice această suspiciune. Nu vorbim despre diagnostic, cât vorbim despre suspiciune.

Aici mi s-a părut interesant paralelismul cu COVID-19. În COVID-19, am vorbit de atâtea ori, în special în cazul Omicron, este afectat tractul respirator superior, cavitatea bucală, nasul, laringele, iar această afectare duce și la afectarea modului în care fiecare dintre noi pronunță diverse cuvinte. La fel, nu putem să vorbim despre diagnostic, în mod evident, dar dacă am avea o astfel de aplicație la îndemână, instalată pe telefonul mobil ar putea să realizeze în mod curent screening fără ca noi să ne dăm seama și la un moment dat să ridice un steguleț roșu să spună ceva nu este în regulă, poate ar trebui să verificăm acest semnal.

În spatele stegulețului roșu se află o analiză de tip Big Data care folosește sisteme avansate de inteligență artificială și care sunt în măsură să dea un scor de predicție care poate fi mai mic sau mai mare. În mod cert, o astfel de aplicație, înainte de a fi disponibilă în scenariul pe care l-am menționat anterior, trebuie să fie studiată pe un număr mare de persoane, tocmai pentru a lua în calcul toate aceste caracteristici care țin de modul în care fiecare dintre noi pronunță anumite litere. Aici cu siguranță sunt extrem de mulți factori care influențează acest lucru, de la anatomia cavității bucale, de exemplu, până la anatomia sinusurilor, sunt persoane care au sinuzită cronică și atunci au mod diferit de a vorbi. Tocmai aceste elemente trebuie scoase din discuție atunci când se ridică suspiciunea de COVID-19.”

Riscul de long-Covid este influențat de infecțiile anterioare cu coronavirusuri endemice, precum virusul care determină răceala comună

„Știm că înainte de SARS-CoV-2, din familia de coronavirusuri făceau parte alte 5 virusuri asemănătoare între ele și care sunt implicate în continuare în apariția răcelilor curente. Ele nu puneau probleme, credeam noi, deosebite din punctul de vedere al sănătății. Probabil că așa vedeam lucrurile în continuare dacă nu apărea pandemia și nu apărea ceea ce noi am tot discutat de-a lungul timpului, interesul absolut firesc al lumii științifice de a descifra mecanismele prin care coronavirusul SARS-CoV-2 interferă cu mecanismele biologice ale fiecăruia dintre noi.

Denumirea long COVID-19, ca o umbrelă care acoperă determinări neurologice, determinări de tip fibroză pulmonară sau determinări cardiace. Probabil că mecanismele sunt diferite de la un caz la altul, dar ceea ce vine și spune acest studiu este de fapt afirmarea implicării unui răspuns imun atipic, a unui răspuns imun diferit de cel pe care îl așteptam în apariția long COVID-19. Aceasta era de fapt întrebarea – cum se face că la câteva luni de la episodul acut după ce virusul era eliminat din organism practic, apăreau aceste simptome?

Pare că unul dintre mecanismele implicate ține de infecțiile anterioare cu coronavirus. […] Trebuie să mai spunem că de-a lungul timpului au mai fost generate și alte ipoteze în legătură cu patogeneza sindromului long COVID. Sigur, trebuie luați în calcul și factorii individuali care puteau să fie prezenți dar necunoscuți, sau puteau să fie cunoscuți (un risc cardiovascular ridicat care predispune la dezvoltarea ulterioară de complicații dar la rândul lui, acel risc CV poate fi explicat tocmai prin implicarea unor mecanisme imune, la rândul lor activate de diverși agenți patogeni).”

Date recente: metformina, ivermectina și fluvoxamina nu previn formele severe Covid-19

„Ivermectina a căpătat notorietate în ultimii ani, a fost extraordinar de prezentă în discursurile multora, dar fără dovezi de eficacitate în prevenirea formelor grave. Ceea ce știm este că Paxlovid, de exemplu, previne apariția formelor grave, inclusiv în infecțiile cu aceste variante noi care de fapt sunt derivate din Omicron BA.2 și BA.5. Poate vom discuta săptămâna viitoare despre aceste noi sub-sub-variante. Cert este că medicația aceasta orală, Paxlovid, în esență, rămâne o soluție foarte bună.

Din păcate, în România nu îl avem în acest moment și atunci mă întreb care e conduita, cum ar trebui să le spunem oamenilor că ar trebui să reacționeze dacă se infectează și ar avea nevoie de un medicament oral pentru a nu face o formă severă, mai ales dacă sunt în grupele de risc?”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

Analiză populațională UK: prioritizarea populațiilor vulnerabile pentru administrarea dozelor booster în timpul variantei Omicron ar trebui să rămână la fel ca în cazul schemei inițiale
ECDC: Sezonul epidemic 2021-2022 de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) este cel mai mare observat în Europa până acum

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: